În zilele frumoase de toamnă vă puteţi aventura într-o zonă montană mai puţin cunoscută, dar care vă poate oferi mari satisfacţii. Parcul Naţional Cozia este o destinaţie potrivită chiar şi celor mai puţin iniţiaţi într-ale ascensiunii montane, căci munţii de aici nu depăşesc 1 667 m (Vârful Cozia). Mai mult, aveţi la dispoziţie trei munţi numai pentru dumneavoastră- Munţii Cozia, Lotrului şi Căpăţânii. În acelaşi timp, traseele (ce nu depăşesc 4-5 ore), fauna şi flora (multe dintre plante şi animale sunt rare şi ocrotite de către lege), atracţiile turistice şi peisajele care-ţi taie răsuflarea merită pe deplin câteva zile de hoinăreală. Un atu important este şi distanţa rezonabilă faţă de Bucureşti (aproximativ 200 de kilometri) şi 25 kilometri de Râmnicu Vâlcea.
Puteţi alege ca puncte de pornire localităţile Călimăneşti sau Brezoi. În Călimăneşti puteţi opta pentru hoteluri (de două sau trei stele) sau pensiuni (tarifele variază între 70 şi 100 lei camera pe noapte, în funcţie de numărul margaretelor). În acest caz puteţi face o plimbare pe malul Oltului, urma tratamente (staţiunile Călimăneşti şi Căciulata sunt renumite pentru apele termale) sau vizita Mănăstirea Cozia, aflată la mică distanţă. O altă posibilitate de cazare, mai aproape de natură, este cabana aflată chiar la Vârful Cozia, unde tariful de închiriere este de 150 lei pe noapte. Cabana se află sub patronajul Administraţiei Parcului Naţional Cozia.
Pentru a vă stârni interesul, iată câteva puncte de interes. Lacul de acumulare Turnu şi "Masa lui Traian". Ultima este de fapt o formaţiune stâncoasă, ce iese la iveală din apa lacului. Legendele locului spun că aici ar fi poposit pentru a lua masa Împăratul Traian în timpul războaielor cu dacii. Unii dintre localnici s-ar putea s-o numească "Masa lui Mihai", crezându-se că, la fel ca şi Traian, Mihai Viteazul s-ar fi oprit aici în drumul său către Transilvania. Accesul către Lacul Turnu se face prin Călimăneşti sau localitatea Păuşa.
Şi dacă tot sunteţi în această zonă puteţi vizita Castrul Arutela (situat pe malul stâng al Oltului, la 200 metri de Mănăstirea Cozia), din care mai sunt astăzi vizibile termele şi fortificaţiile ce datează din secolul al II lea d.H. Interesant este că odinioară aici era o crescătorie de bivoli, de unde şi numele pe care-l dau locuitorii acestui loc- Poiana Bivolari. Dacă aveţi o maşină la dispoziţie puteţi să străbateţi de la un capăt la altul Defileul Oltului (47 de kilometri, pornind de la Cozia şi ajungând la Turnul Roşu), cel mai important drum din Dacia. Era atât de vital pentru romani, încât pentru a-l proteja a fost construit castrul Arutela.
Mănăstirea Turnu se află tot pe malul Lacului Turnu (la doar doi kilometri de Mănăstirea Cozia), iar odinioară accesul era posibil doar trecând lacul cu barca şi de acolo urmând drumul pe jos. Astăzi se poate ajunge pe jos din Călimăneşti, cu maşina sau chiar cu trenul. Numele mănăstirii vine de la un turn construit de către soldaţii romani, turn menit a proteja castrul Arutela. La începuturi aici se aflau doar chiliile călugărilor ce trăiau în solitudine, pentru ca la sfârştitul secolului al XVII lea să se construiască o bisericuţă de lemn şi apoi una mai trainică, ce durează şi astăzi. Amatorii de istorie pot să ajungă în satul Pripoare, locul unde se spune că ar fi avut loc bătălia de la Posada din 1330.
Cât despre traseele montane, unul dintre ele are ca punct de plecare chiar satul Pripoare, drumul urmând marcajul cruce roşie (patru ore). Punctele de pe traseu sunt Muchia Şirul de Pietre, Vârful Omul (puţin sub 1600 de metri), Currmătura Mocirle şi Vârful Cozia. De la Vârful Cozia pornesc alte trasee către Mănăstiirea Stânişoara (edificu monahal de secol XVII), urmând marcaj banda albastră (5 ore) sau către Turnu (triunghi roşu, apoi bandă roşie, 5 ore). Un alt traseu, foarte uşor, are ca destinaţie tot Mănăstirea Stânişoara (o plimbare de 3 ore). Din Brezoi se poate ajunge în Poiana Târsa (marcaj punct roşu, 4 ore) sau în Valea Călineşti (5 ore). Nu trebuie uitat că în Parcul Naţional Cozia se pot practica sporturi precum mountain bike sau escaladă (în special în Cheile Lotrişorului), ceea ce atrage un număr mare de vizitatori.