Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PREFERINŢĂ ● Dragoste fină pentru... "langustină"!
Printre "mîncărurile" cele mai gustoase din Zanzibar se numără:
homarul, pescăruşul albastru, caracatiţa, crevetele sau sepia şi
calamarul. Dar langusta… Mmmm, langusta e ceva deosebit!
PREFERINŢĂ ● Dragoste fină pentru... "langustină"!
Printre "mîncărurile" cele mai gustoase din Zanzibar se numără: homarul, pescăruşul albastru, caracatiţa, crevetele sau sepia şi calamarul. Dar langusta… Mmmm, langusta e ceva deosebit!
18 februarie (seară, noapte, nu mai ştim!!!)
Debarcăm la restaurant aşa cum ne-am şi îmbarcat, adică parcurgem cam 20 de metri prin apă, pentru că "ambarcaţiunea" noastră nu se putea apropia de mal. Restaurantul "popular"? O cocioabă puţin mai mare pe malul mării. E full şi grătarele sfîrîie cu tot felul de pescării pe ele. Nu ştiu de ce, dar gîndul mă duce la… mici! Începem cu o supă de langustă (nu mai mîncasem aşa ceva) atît de bună, încît îţi vine să dai cu căciula în cîini.
Nu pot să o "descriu", pentru că e de... nedescris! Langustele sînt răspîndite în mările tropicale şi cele temperate din bazinele Oceanului Atlantic şi Pacific. Au un "corp" cu lungimea de pînă la 75 de centimetri, cefalotoracele este cilindric, acoperit cu spini, au antene lungi şi, spre deosebire de alte crustacee (precum homarul), nu au cleşte! Ca o informaţie specială pentru doamnele şi domnişoarele care ţin la siluetă, langusta are toate calităţile dietetice: calorii puţine şi aport mare de proteine şi săruri minerale. Buuuun... Pentru felul doi comandăm un grătar întreg de languste plus un vin alb sec şi rece. Deodată, îmi aduc aminte ce mi-a mărturisit acum ceva vreme, în Costa Rica, un marinar bătrîn: "Mie îmi plac cozile de languste! Gustoase rău făcute pe grill-ul nu foarte încălzit... O minunăţie!". Vă vine a crede că la acest restaurant popular brusca dragoste pentru langustă şi-a "dat duhul" pe un platou cu "Langustă à la Parisienne". Şi ca orice bruscă dragoste, şi această "iubire langustinică" are o reţetă. Bineînţeles că l-am tras de limbă pe bucătar! Prin urmare, aveţi nevoie de două languste, 5 roşii, 200 grame de smîntînă, 125 mililitri aspic de peşte, 5 linguri de suc de lămîie, 250 grame maioneză, o lingură de chimen, 5 vîrfuri (!) de mărar, o lingură de boabe de piper, sare, piper alb măcinat. Fierbeţi langustele, apoi scoateţi carnea din cozile lor. Tăiaţi carnea scoasă în felii groase de cel mult un centimetru. Scoateţi şi carnea din carapace şi tăiaţi-o mărunt. Turnaţi aspicul de peşte pe un platou pentru servire şi daţi la rece, să se prindă. Aşezaţi la mijloc carcasele langustelor, apoi medalioanele obţinute din carnea scoasă din cozi. Amestecaţi sucul de lămîie cu sare şi piper măcinat, adăugîndu-i apoi, puţin cîte puţin, smîntîna, pînă se obţine un fel de… emulsie. Încorporaţi în acest sos boabele de piper. Spălaţi roşiile, tăiaţi-le un căpăcel şi scoateţi-le miezul, umplîndu-le cu carnea de langustă tocată (scoasă din carcase). 
Garnisiţi roşiile cu maioneză şi decoraţi cu crenguţe de mărar. "Tati, nu ştiam că eşti Sanda Marin", rîde Catinca de conversaţia mea cu bucătarul. Din langustă în langustă, uite aşa s-a înnoptat bine. Şi a doua zi avem program de pieţe! Barcagiul (pardon, căpitanul, că aşa îşi spune, cu maximă mîndrie!) ne-a aşteptat răbdător. Chiar ne înmînează o pungă mare cu peşti mici, pe care i-a prins cu o plasă specială în timp ce ne-a aşteptat. Ajungem la hotelul ce a luat aspect de casă colonială în strania "lumină de noapte" a Zanzibarului. Mi se pregăteşte hamacul de pe terasă, din cauză de sforăit! Riscurile meseriei. Sper să nu visez languste!(Va urma)
Citește pe Antena3.ro
