x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agonia prelungită a Hanului Solacolu

0
Autor: Simina Stan 22 Mai 2008 - 00:00

Bucureştii de altădată, mahalalele aveau fiecare “năravurile şi moravurile lor”, iar strada bucureşteană, totdeauna plină de lume ce se plimba buluc, “era o instituţie unde circulă ideile şi se propagă sentimentele”, cum obişnuia să spună Demetriu I. Dobrescu, primar al Ca­pitalei în perioada interbelică.

Una dintre caracteristicile marcante ale unui oraş sînt monumentele sale, întrucît reprezintă trecutul, prezentul, patrimoniul, cuvinte ce se dovedesc fără valoare pe piaţa imobiliară din Bucureşti.


Bucureştii de altădată, mahalalele aveau fiecare “năravurile şi moravurile lor”, iar strada bucureşteană, totdeauna plină de lume ce se plimba buluc, “era o instituţie unde circulă ideile şi se propagă sentimentele”, cum obişnuia să spună Demetriu I. Dobrescu, primar al Ca­pitalei în perioada interbelică.

Calea Moşilor

A fost una dintre principalele artere ale Capitalei încă din secolul al XVIII-lea. Forfota era neîntreruptă, printre trăsuri şi tramvaie negustorii îşi strigau marfa şi pofteau clienţi în prăvălii, strada era un furnicar de oameni, mai ales vara, cînd era bîlciul Moşilor. Este suficient să priveşti cu atenţie şi observi că fiecare casă era un magazin, în care clienţii erau poftiţi, întrucît “privitul e pe gratis”, unde, din cauza concurenţei, nu existau preţuri fixe şi totul era negociabil, “unde fiecare bărbat era un negustor, iar fiecare femeie o vînzătoare sau o patroană”.

Pe Calea Moşilor, comerţul s-a dezvoltat începînd din secolul al XIX-lea. O demonstrează şi numărul mare hanuri pe care le găsim în zonă în această perioadă: Hanul Hillel, Hanul Nou, Hanul Mănăstirii Cernica, Hanul lui Răducanu Tărca, Hanul Piteşteanului, Hanul Cazotti, Hanul Niculescu sau Hanul Atena sînt numai cîteva exemple.

Astăzi, comerţul în această zonă este aproape inexistent, iar traficul depăşeşte cu mult capacitatea de tranzit a acestei străzi. Absenţa spaţiilor publice urbane, care susţin şi înlesnesc contactele sociale, este vizibil resimţită la fel şi sentimentul unei comunităţi închegate.

Hanul Solacolu

Pe Calea Moşilor sau Podul Tîrgului de Afară, cum s-a numit multă vreme această stradă, în mahalaua Mîntuleasa, casa de la numărul 134 este un exemplu de arhitectură bucureşteană autentică ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea.

Hanul Solacolu este într-o stare avansată de degradare, există ca formă şi păstrează multe elemente caracteris­tice, dar a fost complet abandonat. Tencuiala faţadelor prăbuşită, zidurile crăpate, şirul celor douăzeci de ferestre de la etaj rămase demult fără geamuri, scările din lemn dezmembrate, acoperite de mormane de gunoaie, fără gaze, fără canalizare şi apă curentă.

Acestea sînt doar cîteva din argumentele ce ne determină să întrebăm de ce mai este protejată de legea monumentelor? Oare starea actuală a clădirii nu anulează valoarea de resursă culturală?

În acest caz nu, întrucît, deşi a fost afectată autenticitatea şi au fost reduse posibilităţile de refacere a unităţii potenţiale, clădirea are o certă valoare de resursă culturală capabilă să ilustreze prin specificul construcţiei, auten­ticitate şi vechime, chiar şi în această stare precară o tipologie a cărui valoare istorică, identitară şi arhitecturală este de necontestat.

Hanul Solacolu prezintă influenţe ce aparţin stilului “eclectic timpuriu”. Planurile originale s-au păstrat la Arhivele Naţionale, fondul Primăriei Municipiului Bucureşti, Serviciul tehnic, anul 1859, dosar 98, file 234-235. Din cererea de construcţie scrisă în limba română cu litere chirilice aflăm că fraţii Solacolu doresc supraînălţarea prăvăliilor, ceea ce însemna o amplificare a funcţiunilor clădirii existente. În cererea din anul 1859 aceştia doreau “să ridice un cat deasupra prăvăliilor în fiinţă, cu această ocazie schimbînd şi tocurile uşilor şi ferestrelor construcţiei ce o au cu faţa la Strada Moşilor”. Clădirea urma să aibă pivniţe, prăvălii la parter şi patru apartamente la etaj.

Faţada principală are la parter 16, iar la etaj 20 de ferestre. Elementele decorative sînt simple, parterul şi etajul nu sînt tratate diferit, forma ferestrelor este asemănătoare, doar detaliile ferestrelor îndulcesc sobrietatea faţadei. Intrarea nu se făcea dinspre stradă, ci se intra prin două coridoare boltite/ganguri care dădeau în curtea interioară şi de acolo se urca la etaj. În curtea interioară, clădirea se continua cu aripi plasate pe ambele laturi.

Fabrică de paste

Atît din Anuarul Göbl al Bucureştiului din 1900, cît şi din fotografiile de epo­că aflăm că la numărul 144 (actual 134), patru dintre prăvălii se ocupau cu “bunul şic bucureştean”, fiind atelierele de croitorie pentru bărbaţi ale lui Alterson Peretz, E. Covaci, A. Critz şi al mo­dis­tei A. Po­pescu. Tot din Anuarul Göbl al Bu­cu­reştiului aflăm că printre fabricile de paste făinoase ale fraţilor Assan, a lui I. Machedon de la Moara Ciurel, a lui Theodor Lambru Rovaciu din Strada Covaci şi a lui Carol Schlosser din Ca­lea Plevnei se număra şi cea a fraţilor Solacolu din Calea Moşilor numărul 144.

Istoricul clådirii

Construcţia a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al doilea război mondial, dar şi-a păstrat caracte­rul de locuinţă până spre sfârşitul anilor ’80, cînd a fost în pericol de demolare. Din 1990 a fost locuită de mai multe fa­milii repartizate sau nu de fostul ICRAL. În 1997, aflată încă în proprietatea Pri­măriei Generale, a fost introdusă în Pla­nul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întîmplat. Monumentele aflate în proprietatea Primăriei nu be­neficiază de finanţare de la bugetul de stat, astfel Ministerul Culturii şi Cultelor nu a putut aloca fonduri pentru în­ceperea unor lucrări de conservare.

Clădirea Hanului Solacolu a fost retrocedată în aprilie 2003, iar chiriaşii au fost evacuaţi în noiembrie 2007. Atunci s-a vorbit mult despre un proiect de restaurare şi reabilitare, care viza “conservarea arhitecturii clasice şi consolidarea clădirii, iar, conform specialiştilor, ar putea viza utilizarea rezidenţială şi integrarea în programul de turism cultural. Costul lucrărilor fiind estimat la suma de 1,5 milioane de euro”. De atunci, nici măcar dezinsecţia, deratizarea incintei şi colectarea gunoiului aruncat acolo nu s-au realizat, lucru posibil probabil cu ajutorul unor amenzi din partea Primăriei.

Orice fel de intervenţii şi investiţii sînt dificile, pentru că este o zonă protejată, dar are un potenţial deosebit de dezvoltare datorită localizării centrale reprezentînd o responsabilitate, dar în acelaşi timp o provocare.

Citeşte mai multe despre:   hanul,   clădiri de patrimoniu,   solacolu

 



Mai multe titluri din categorie

Hobby-uri fotbalistice. Ce pasiuni au Ronaldo și Beckham

Hobby-uri fotbalistice. Ce pasiuni au Ronaldo și Beckham
Ronaldo a declarat în 2008 că bingo-ul l-a ajutat să înveţe limba engleză, în vreme ce Will Smith a spus, într-un interviu, că scrima i-a apropiat pe el, David Beckham şi Tom Cruise. Cech a cântat la tobe...

Tragedie în familia lui „Rocky”: Mama lui Sylvester Stallone a murit la 98 de ani

Tragedie în familia lui „Rocky”: Mama lui Sylvester Stallone a murit la 98 de ani
Mama lui Sylvester Stallone, Jackie, fost astrolog, psiholog şi managerul proiectului de televiziune G.L.O.W., a murit la vârsta de 98 de ani. Jackie făcea pilates şi se antrena în sala de forţă, iar moartea sa a ...

Turismul intern s-a ieftinit. Care au fost prețurile în perioada sezonului estival 2020

Turismul intern s-a ieftinit. Care au fost prețurile în perioada sezonului estival 2020
Costul unui sejur pentru două persoane, timp de trei nopți, în perioada sezonului estival 2020 a scăzut cu 21% faţă de același interval al anului trecut. Numărul rezervărilor last-minute s-a dublat,...

Chefi la cuțite a fost aseară lider de audiență pe toate segmentele de public Peste 1.800.000 de telespectatori au urmărit emisiunea

Chefi la cuțite a fost aseară lider de audiență pe toate segmentele de public  Peste 1.800.000 de telespectatori au urmărit emisiunea
Galerie Foto Chefi la cuțite a dominat seara de luni. Show-ul difuzat de Antena 1 s-a impus ca lider de audiență la nivelul tuturor segmentelor de public. Conform Kantar Media, Chefi la cuțite a fost lider de piață în rândul...

Dust Busters – Servicii de Curatenie Profesionale

Dust Busters – Servicii de Curatenie Profesionale
Cu totii am avut acele zile lungi in care abia asteptam sa iesim de la serviciu si sa ne indreptam spre casa, unde ne asteapta un loc calduros, curat si primitor, in care sa ne putem relaxa dupa o zi de munca. Adesea...

Focurile vii de la Dealu Frumos

Focurile vii de la Dealu Frumos
Galerie Foto Legendele cu haiduci și comori se întind și „sub munte”, în zona subcarpatică de la poalele Bucegilor, unde localnicii povestesc despre „focurile vii” care apar, în anumite perioade ale anului, deasupra...

Pe urmele Haiducilor lui Șaptecai, în Munții Bucegi

Pe urmele Haiducilor lui Șaptecai, în Munții Bucegi
Galerie Foto Mulți români sunt pasionați de filmele cu haiduci și de legendele care se leagă de Munții Bucegi. În plină pandemie, unul dintre cele mai sigure circuite turistice este pe urmele Haiducilor lui Șaptecai, pe...

„Nu există nu se poate!” Revenire surpriză la TVR

„Nu există nu se poate!” Revenire surpriză la TVR
Începând din această toamnă, mai exact din data de 12 octombrie, surpriza grilei TVR 2 este revenirea Andreei Marin, una dintre cele mai puternice şi carismatice vedete din România, cu un program în care va...

Campioana națională la bob Georgiana Lupu este câștigătoarea celei de-a doua ediții iUmor 

Campioana națională la bob Georgiana Lupu este câștigătoarea  celei de-a doua ediții iUmor 
Galerie Foto Deși s-a înscris la casting în fiecare sezon, abia anul acesta campioana la bob Georgiana Lupu și-a făcut curaj să și urce pe scena iUmor și bine a făcut! Georgiana a fost votată în aplicație și trimisă...

Anca Sigartău şi Marian Râlea fac parte din distribuţia serialului Adela de la Antena 1

Anca Sigartău şi Marian Râlea fac parte din distribuţia serialului Adela de la Antena 1
Galerie Foto Anca Sigartău şi Marian Râlea formează un cuplu în cel mai nou serial de ficţiune produs de Ruxandra Ion şi Dream Film Production, Adela. Cu o vastă experienţă atât pe micile ecrane, cât şi pe scena...

Deschidem Dosar România la TVR 1: „Cantacuzino, un institut pentru o ţară”

Deschidem Dosar România la TVR 1: „Cantacuzino, un institut pentru o ţară”
Galerie Foto Care este rolul acestei instituţii strategice a României în combaterea pandemiei de coronavirus? Cum a fost salvat Institutul Cantacuzino? Cine sunt specialiştii de talie mondială care lucrează aici şi ce...

Celebrul brand de electrocasnice de lux Lofra Italia pătrunde pe piața românească

Celebrul brand de electrocasnice de lux Lofra Italia pătrunde pe piața românească
Galerie Foto Compania TECHSTORE.Ro a adus în România și celebrul brand de electrocasnice de lux Lofra Italia, care s-a angajat de ani de zile pe calea confortului durabil cu produse electrocasnice de lux, de calitate premium, ...

Cea de-a doua gală Te cunosc de  undeva!, lider de audiență la oraşe şi în toată ţara

Cea de-a doua gală Te cunosc de  undeva!, lider de audiență la oraşe şi în toată ţara
Galerie Foto Cea de-a doua gală a celui de-al 15-lea sezon al show-ului Te cunosc de undeva!, câștigată de Tavi Clonda, cu o excelentă transformare în Adam Lambert, a fost aseară lider de audiență atât la nivel naţional,...

X Factor, lider de audiență la nivelul întregului public din mediul urban şi la nivel național. Florin Ristei se simte de neoprit: ”V-am zis că o să câștig X Factor anul acesta?!”

X Factor, lider de audiență la nivelul întregului public din mediul urban şi la nivel național. Florin Ristei se simte de neoprit: ”V-am zis că o să câștig X Factor anul acesta?!”
Galerie Foto Cea de-a doua ediţie a celui mai nou sezon X Factor, difuzată vineri seara, între orele 20.30-23.05, la Antena 1, a fost lider de audiență, atât la nivelul întregului public din mediul urban, cât şi la nivel...

Alex Mica, pe scena X Factor: ”Am urcat foarte rapid un munte înalt și m-am prăbușit pe partea cealaltă”

Alex Mica, pe scena X Factor: ”Am urcat foarte rapid un munte înalt  și m-am prăbușit pe partea cealaltă”
Surpriză pentru jurații X Factor, în această seară, de la 20.30, la Antena 1, când în fața lor pe scenă va urca Alex Mica, artistul cunoscut internațional cu piesa sa ”Dalinda”, care însă în ultimii ani...
Serviciul de email marketing furnizat de