Campusul de la Cernavoda dovedeSte cA lemnul rezista

In toamna anului 1991, la Centrala nucleara de la Cernavoda se anunta venirea unei noi echipe de cercetatori canadieni. Cercetatorii straini care vin sa lucreze aici primesc o locuinta de serviciu in campusul centralei, din motive de securitate. Aici apare o problema. In campusul U1, singurul pe atunci, nu mai erau locuri libere, iar posibilitatea cazarii noilor veniti in oras era exclusa. Era necesar sa se construiasca alte locuinte, numai ca era destul de greu sa se contureze o solutie rapida si eficienta. Timpul de construire era limitat, banii destinati proiectului, putini, iar confortul cladirilor trebuia sa fie la standarde occidentale. Atunci, partea canadiana a venit cu o propunere: blocuri pe structura de lemn. In Canada, cele mai multe constructii sunt ridicate pe structuri usoare. Lemnul este un material care in partea de nord a continentului american se gaseste din belsug, iar in timp s-a dovedit a fi rezistent si usor de intretinut. De asemenea, casele canadiene, desi sunt facute din lemn, sunt tencuite la exterior si la interior, integrandu-se foarte bine in mediul citadin. Daca nu esti cunoscator, nici nu iti dai seama ca lemnul poate fi baza acestora. Cat despre confort, putem spune ca este altceva comparativ cu cel oferit de constructiile clasice, din beton. Sunt mult mai calduroase, nu contin materiale toxice si rezista foarte bine la cutremure.

Asa s-a nascut ideea de a construi blocuri de lemn in campusul U2 de la Cernavoda. Acest proiect a fost o colaborare romano-canadiana de succes. Campusul U2 are in componenta acum 16 blocuri cu doua niveluri, insumand 260 de apartamente, finalizate in 1992.

INTERIOARE FOARTE MARI

Proiectarea s-a facut in colaborare cu partea canadiana (respectandu-se suprafetele mari practicate in Vest, dormitor 20-30 mp, living 60-100 mp), temele de arhitectura au fost realizate de canadieni, iar Institutul National al Lemnului (INL) a realizat proiectul de executie, de rezistenta si instalatiile tehnico-sanitare. Elementele din lemn au fost executate in fabricile de profil de la noi din tara, iar manopera a fost realizata de firma canadiana ANSALD. Domnul Constantin Constandache, inginer la centrala Cernavoda si unul dintre ghizii nostri, isi aminteste ca a fost foarte impresionat de felul in care lucrau muncitorii din Canada: "Modul de lucru al acestor echipe a reprezentat un soc pentru modul de gandire al romanului. Erau foarte bine organizati si lucrau foarte repede".

PERETI SANDVIS

Structura cladirilor este din lemn, fundatia este simpla, iar peretii au urmatoarea structura: tencuiala exterioara, captuseala betopan, structura panou, vata minerala, bariera contra vaporilor, captuseala interior gipsopan si lambriu gata vopsit. Acoperisul este executat din astereala de scanduri rasinoase si invelitoare de carton.

RAPIDITATE INCREDIBILA

Timpul necesar ridicarii celor 16 blocuri a fost mai mic de 18 luni, un timp extraordinar de scurt daca l-am raporta la timpul de construire a cladirilor clasice din beton. Pretul de construire pe metru patrat a fost de aproximativ 200 euro. Este un pret foarte scazut daca tinem cont ca standardele de confort ale cladirilor erau foarte ridicate la acea vreme (instalatii de pexal, tamplarie termoizolanta, parchet laminat).

Locuintele din campus sunt construite dupa modelul canadian, avand un spatiu locativ foarte mare, 100 de mp o garsoniera

Pare incredibil, dar aceste locuinte ofera maxim de confort la minim de pret, aproximativ 200 euro/mp

LEMNUL REZISTA

Tiberiu Hanse, inginer, gazda noastra de la Cernavoda, a declarat ca aceste constructii s-au comportat foarte bine pana acum (timp de 14 ani), intretinerea lor fiind foarte simpla. Trebuie ignifugate in fiecare an, pentru a impiedica degradarea lemnului. Asa cum se vede si din imagini, cladirile s-au conservat foarte bine. Pare incredibil ca au 14 ani.

CERNAVODA ESTE UN EXEMPLU

Campusul din Cernavoda ne-a demonstrat intr-un mod incontestabil ca lemnul poate fi folosit ca material de constructie nu numai pentru casele de vacanta, ci si pentru locuintele permanente. Mai mult, acesta ofera o serie de avantaje: timpul de executie este foarte redus, pierderile termice sunt mult mai mici decat la constructiile din beton neizolate corespunzator (cum sunt majoritatea blocurilor), iar pretul este foarte avantajos (o casa din lemn costa cat un apartament la bloc).

GARSONIERA CANADIANA

Desi sunt numite garsoniere, garsonierele canadiene au doua camere: un living cu bucatarie incorporata si un dormitor. Suprafetele practicate sunt foarte mari. Livingul are 60 de metri patrati, iar dormitorul, 30 de metri patrati. Baia este si ea foarte spatioasa, 10 metri patrati. Fiindca lemnul este un material termoizolant foarte bun, aceste locuinte sunt foarte calduroase, iar costurile necesare incalzirii lor sunt de asemenea mai scazute.

APARTAMENTE CU DOUA CAMERE

In blocurile din campus am intalnit pe langa garsoniere si apartamente cu doua si trei camere. Si acestea sunt construite dupa modelul canadian, adica livingul nu intra in numarul de calcul al incaperilor, fiind luate in considerare doar numarul dormitoarelor. La fel ca la garsoniere si aici spatiul locativ este foarte mare: livingul are 60 de mp, dormitoarele circa 30 de mp si baia 10 mp. De remarcat faptul ca incaperile sunt si foarte luminoase.