Construcţia remarcabilă pe care o prezentăm, Bull Ring, se află în Birmingham, şi adăposteşte unul dintre cele mai mari centre comerciale din Anglia şi chiar din Europa.
Pe lângă mici magazine, aici îşi au reprezentanţe şi coloşi comerciali, unul dintre cele patru magazine Selfridges (celelalte trei fiind în Londra, Manchester şi Trafford), iar Debenhams are aici a doua sucursală ca mărime, sucursală ce ocupă 4 niveluri.
UN PIC DE ISTORIE
Istoria începe în 1154, când Peter de Bermingham, un moşier
local, obţine o Chartă de Comerţ de la Regele Henry al II-lea, pentru
organizarea unei pieţe. Începuturile s-au făcut cu un târg mic de textile, cu
patru ţesători, un fierar şi un croitor. Peste o sută de ani, oraşul devenise
cel mai mare târg de haine din Anglia. Nu vă
vom plictisi cu alte amănunte, ci doar vom puncta câteva repere în timp.
Pe la 1700 se dezvoltaseră aici o piaţă de cereale, una de vite şi una de alimente, prăvăliile fiind construite în apropierea şi de jur-împrejurul Bisericii St. Martin.
Înghesuiala creată s-a rezolvat prin dispariţia treptată a caselor de locuit şi a grădinilor înconjurătoare. Pe la 1830 se construieşte Hala de Comerţ, acoperită şi cu posibilităţi de închidere pe timpul nopţii.
A costat 22.000 de lire, avea 111 m lungime, 55 m lăţime şi 18 m înălţime, adăpostind 600 de tarabe. Introducerea iluminatului cu gaz la sfârşitul secolului al XIX-lea a permis prelungirea programului de lucru.
Centrul comercial se completează pe la 1869 cu piaţa de peşte construită în apropiere şi, în 1884, cu o piaţă de legume. De asemenea, se dezvoltă şi comerţul cu cai. Decăderea zonei survine în special după al doilea război mondial.
PRIMA RECONSTRUCŢIE
La presiunea opiniei publice, autorităţile locale organizează
un concurs pentru revigorarea centrului. Se demolează vechile clădiri şi
construirea noului Bullring, începută în septembrie 1961, este terminată în
1964, fiind la acea dată cel mai mare centru comercial acoperit din UK. Avea 33.000
mp utili şi a costat 8 milioane de lire. Accesul pietonal se făcea mare parte
prin tunele subterane, folosind 19 scări rulante, 40 de lifturi şi 96 de uşi
publice. Iniţial a fost considerat o bijuterie tehnică, dar, cu timpul, datorită
frecventelor defectări ale scărilor rulante şi lifturilor, publicul a început să-l
evite. La fel şi comercianţii, aceştia din urmă şi din cauza chiriilor mari
impuse de numeroasele reparaţii şi costurilor de întreţinere ridicate.
ACTUALUL BULL RING
Construcţia a început în 2000. Noul centru comercial are două
clădiri principale, East şi West Mall, legate printr-un pasaj subteran mărginit
de magazine mici. Uşile Mall-urilor se deschid în funcţie de aglomeraţie şi
permit chiar şi accesul maşinilor către un garaj de 7.000 mp, al cărui acoperiş,
Sky Plane, nu are nici un stâlp de sprijin vizibil. Clădirile sunt diferite ca
aspect, iar peste tot există computere unde poţi localiza orice magazin din
centru. Clădirea Selfridges (25.000 mp, 60 milioane de lire), acoperită de
15.000 de discuri strălucitoare din aluminiu, este inspiraţie Paco Rabanne.
Accesul în parcarea de vizavi se face prin Parametric Bridge,
un pod-tub suspendat, lung de 37 m, transparent, care iese din clădire şi traversează strada. Trei fântâni cubice de mărimi
diferite, luminate noaptea în culori, Gardianul, un taur de bronz înalt de 2,2
m aflat la intrarea în clădirea vestică, statuia lui Horatio Nelson, cafeneaua
Costa Coffee, în formă de scoică, sunt câteva din atracţiile zonei.
Info
Numele de Bull Ring (în traducere “inelul taurului”) provine din timpul Evului Mediu târziu. În această zonă, într-o anume perioadă (anii 1730) se găseau foarte multe prăvălii care comercializau vite şi mai ales carne de vită. Datorită numărului mare de animale, acestea trebuiau să aştepte destul timp până la sacrificare şi erau legate de nişte inele din fier încastrate în pereţii măcelăriilor. De aici şi “inelul taurului”, adică inelul de care sunt legaţi taurii (ştiut fiind că englezii nu spun “carne de vacă”, ci “carne de bou”). Mai nou, s-au înregistrat mari proteste din partea opiniei publice, referitor la grafia adoptată azi, şi anume Bullring, considerat un “neologism barbar”