Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Centrul cultural în care se desfăşoară variate activităţi muzeale, artistice, muzicale şi de educaţie socială
Italia are din abundenţă oraşe splendide încărcate de istorie, însă cîteodată fluxul turistic al marilor metropole italiene devine copleşitor. Pentru a redobîndi sentimentul unui călător din alte secole, dar mai ales pentru a evita puţin aglomeraţia turistică, micile orăşele medievale, adevărate muzee în aer liber, care conservă aproape intact un impresionant patrimoniu istoric, artistic şi cultural reprezintă o alternativă.
Sermoneta
La numai jumătate de oră de Roma, în direcţia Napoli şi la cîţiva kilometri de via Appia, anticul drum roman, pe o colină înaltă de 257 m, Sermoneta domină întreaga vale. O excursie în acest loc este o plăcere în sine, atît pentru atmosfera tipic medievală cu străduţe înguste şi întortocheate pavate încă din secolul al XIV-lea, cît şi pentru dulciurile produse acolo după reţete tradiţionale, dar păstrate secrete.
Oraşul a cărui istorie începe în epoca preromană are astăzi doar 6.500 de locuitori. Puţine s-au schimbat de acum şapte sute de ani, drumurile pietruite în secolul al XIV-lea sînt aceleaşi, impozantul castel Caetani domină în continuare orăşelul, iar catedrala Sf. Maria, bisericile San Giuseppe şi San Angelo sau Sinagoga lasă impresia unei comunităţi adevărate ale cărui gesturi de bunăvoinţă şi amabilitate nu le poţi regăsi în marile metropole.
Citește pe Antena3.ro
Castelul Caetani
Situat în cel mai înalt punct al colinei, avea o poziţie strategică, dar mai ales o frumoasă vedere panoramică a împrejurimilor şi a oraşelor Norma, Latina, Ninfa. Atestat în secolul al XIII-lea, acesta prezintă elemente arhitecturale ce aparţin unor stiluri diferite, însă predomină aspectul dobîndit în secolul al XVI-lea. Cele aproape opt sute de ani de istorie documentată numără războaie, asedii, intrigi ţesute de familia Borgia, dar şi cîteva fantome despre care se povesteşte că ar bîntui castelul.
În secolul al XII-lea familia baronilor Annibaldi deţinea Ninfa, castelele Bassiano şi Sermoneta, cu teritoriile lor. În 1276 aceste proprietăţi au fost cumpărate de către Pietro Caetani, conte de Caserta, “nepotul” Papei Bonifaciu al VIII-lea, pentru suma de 140.000 florini de aur, rămînînd în posesia familiei Caetani pentru următorii şapte sute de ani, cu o scurtă întrerupere între 1499-1503 cînd au aparţinut Lucreziei Borgia.
Reşedinţă nobiliară
În Evul Mediu castelul era locuinţa senorială întărită, a cărui
structură specifică este alcătuită din construcţii cu forme şi destinaţii
diferite, grupate în jurul unei curţi interioare. Intrarea principală este
amenajată defensiv cu barbacană, care asigura posibilitatea de a izola turnul
în caz de atac, şi prevăzută cu drum de strajă, ferestre de tragere şi guri de
aruncare.
Prima incintă ridicată la începutul secolului al XIII-lea a fost extinsă în mod semnificativ între secolele XIII-XV, cînd au fost realizate diferite transformări şi completări, structura preexistentă fiind modificată în mare măsură, astfel doar două din turnurile masive, dreptunghiulare, cu creneluri ale fortului Annibaldi au fost păstrate. Zidurile de incintă au fost înălţate îmbunătăţind sistemul defensiv, iar în interior au fost construite noi clădiri, cea mai importantă fiind “sala baronilor”.
Următoarea etapă de construcţie s-a desfăşurat între 1445-1455 în plină epocă a Renaşterii, cînd au apărut noi clădiri adiacente în partea de sud-vest şi sud-est. Din această perioadă datează şi frescele din încăperile noi ale castelului, cît şi din cele preexistente, artistul fiind necunoscut.
Între 1499-1503 Papa Alexandru VI Borgia a confiscat proprietăţile familiei Caetani pe care a excomunicat-o. Acesta a transformat castelul din Sermoneta într-o redutabilă fortăreaţă militară. Turnul principal a fost redus cu un etaj, partea de nord a castelului a fost demolată şi reconstruită complet de către arhitectul Antonio Giamberti (1453-1534), iar biserica San Pietro in Corte din curtea castelului a fost demolată.
În 1503, după un asediu, Caetani au recucerit castelul, iar prin conexiunile lor cu noul papă Giulio II della Rovere, au redobîndit această proprietate. În secolul al XVII-lea, Sermoneta îşi pierduse importanţa militară strategică, iar nobilii Caetani părăsiseră castelul, mutîndu-se la Roma sau în palatul de la Cisterna, din apropriere. Abandonat, devastat de trupele pontificale, spaniole şi apoi de francezi în 1798, care se pare că au plecat cu colecţia de arme a castelului, printre care se număra: sabia de paradă a Papei Alexandru VI Borgia şi nu mai puţin de 500 de armuri şi 40 de tunuri uşoare din bronz.
În secolul al XIX-lea multe dintre construcţii se găseau într-o stare de degradare accentuată, castelul era închiriat ca magazie pentru depozitarea alimentelor. Însă ultimul deceniu al secolului al XIX-lea marchează începerea lucrărilor complete de restaurare, Gelasio Caetani dedicîndu-se acestui scop. Acesta începe reconstrucţia cu aceleaşi materiale, fiind înlocuite sau adăugate părţile care lipseau.
În prezent
Castelul este acum administrat de către Fundaţia Roffredo Caetani, pentru programele muzicale şi fundaţia Camilio Caetani, pentru conservarea şi promovarea patrimoniului familiei Caetani, înfiinţate de Lelia Caetani în anul 1972, ultima descendentă. Anual, cele două fundaţii organizează cu fonduri proprii sau regionale cursuri, seminarii, conferinţe şi concertele unor tineri artişti prestigioşi, încurajînd astfel diferite activităţi culturale, artistice şi ştiinţifice.
Castelul Caetani găzduieşte în lunile iunie, iulie restauratori şi studenţi, care învaţă tehnici de conservare şi restaurare a pietrei, zidăriei şi picturii sub supravegherea specialiştilor, continuînd activitatea de restaurare începută acum un secol. Iar în lunile august şi septembrie se organizează concerte de muzică clasică. Astfel, aspectele istorice, artistice şi ambientale ale complexului castelului din Sermoneta sînt puse în valoare, obţinîndu-se astfel o promovare culturală a valorilor locale.
