De ce impodobim bradul?

Simboluri legate de Pomul de Craciun

Bradul este, astazi, strans legat de Craciun, el fiind pomul "vedeta" si emblema a acestei sarbatori. Aceasta datina insa nu a fost legata inca de la inceput de religia crestina si de sarbatoarea Craciunului. Crestinismul a preluat acest obicei de la romani, care obisnuiau in timpul Saturnaliilor (sarbatori dedicate zeului Saturn care se desfasurau in perioada solstitiului de iarna) sa-si impodobeasca locuinta cu un brad. Chiar daca religia politeista a disparut si a aparut crestinismul, oamenii au continuat sa-si impodobeasca locuinta cu brad in timpul solstitiului de iarna.

SIMBOL LA CRESTINI

Corelatia intre brad si crestinism s-a facut mai tarziu. Se spune ca Sfantul Bonifaciu, un calugar din Crediton, Anglia, a dat intr-o zi peste un grup de pagani adunati langa un stejar pentru a sacrifica un copil zeului Thor. Pentru a opri sacrificiul si a salva viata copilului, Sfantul Bonifaciu a doborat copacul cu o lovitura puternica de pumn. In locul stejarului a crescut un bradulet. Sfantul a spus paganilor ca braduletul era Copacul Vietii si era marturia vietii eterne a lui Hristos. Se mai spune ca Sfantul Bonifaciu a folosit forma triunghiulara a bradului pentru a descrie Sfanta Treime. De atunci, bradul este considerat un simbol crestin, mai mult decat atat, oamenii asociindu-l cu Nasterea Domnului.

La inceput, bradul era decorat cu mere, nuci poleite, dulciuri, lumanari si mici figurine din lemn. O data cu evolutia tehnologiei au aparut decoratiunile de brad moderne (instalatiile luminoase, globuletele, beteala), iar bradul natural a inceput sa fie inlocuit de cel artificial.

BRADUL LA ROMANI

In tara noastra, impodobirea pomului de Craciun nu a fost cunoscuta pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Acest obicei a fost preluat si raspandit ulterior printre romani de la germanii stabiliti deja in marile orase din Transilvania. Dupa primul razboi mondial, obiceiul a luat mare amploare printre crestinii ortodocsi. Pe atunci, bradul se decora cu nuci si conuri poleite, cu mici figurine din lemn si cu dulciuri. Inainte de a adopta obiceiul impodobirii bradului de Craciun, in satele romanesti se practica un obicei numit Butucul de Craciun. In noaptea de 24 spre 25 decembrie se jertfea (taia) si se incinera pe vatra un trunchi de brad, simbolizand moartea si renasterea divinitatii autohtone, Batranul Craciun, si a noului an.

SEMNIFICATIA DECORATIUNILOR

Obiectele cu care este impodobit bradul nu sunt alese intamplator, ele avand conotatii ce se nasc din negurile timpului. Doamna Doina Isfanoni, directoarea Muzeului Satului din Bucuresti, spune ca bradul era strans legat de sarbatoarea solstitiului de iarna si de serbarile numite "Zilele Soarelui invingator" preluate de romani din cultura orientala (mithraismul). Cu ocazia acestor sarbatori se jertfea (ardea) un brad, simbol al renasterii si al tineretii vesnice, pentru a sugera biruinta luminii (a zeului soarelui Mithra) asupra intunericului. De aici se trage si decorarea bradului cu luminite. Bineinteles, de-a lungul timpului acest obicei s-a metamorfozat, insa esenta sa s-a pastrat. Daca urmarim evolutia decoratiunilor de brad, vom remarca tot timpul legatura acestora cu simbolul luminii.

LEGENDA

In Franta, traditia bradului este foarte veche. Se spune ca demult a fost gasit, in ajunul Anului Nou, un brad ciudat acoperit cu multe luminite. Oamenii il socoteau o minune, dar cand s-au apropiat de el au descoperit ca era acoperit de licurici. De atunci, in preajma Anului Nou oamenii isi impodobesc in fiecare an bradul cu luminite.

STEAUA Reprezinta un semn ceresc al profetiei indeplinite cu mult timp in urma. Speranta care straluceste, a omenirii CULOAREA ROSIE Prima culoare a Craciunului, care simbolizeaza sacrificiul pentru noi toti al Mantuitorului BRADUL Verdelepermanent, a doua culoare a Craciunului, arata lumina si viata vesnica LUMANAREA Recunostinta noastra pentru steaua din Bethleem FUNDITA PENTRU CADOURI Simbol al legaturii pe care noi toti ar trebui sa o avem, in slujba bunavointei pentru totdeauna