Europa de Est, pe intelesul tuturor

Daca tot vorbim de cultura si civilizatia urbana in care locuim, va propun sa vedem cum se uita altii la noi

Ce li se pare strainilor exotic, excentric, interesant sau pur si simplu normal, atunci cand ajung intr-un loc unde, imediat ce treci granita sau aterizezi, te intampina conducte de gaz la suprafata si reclame gigant la cazinouri de lux. Pe fondul zambetului de bun venit al taximetristilor cu tarif triplu, se-ntelege.

FARA CAINI VAGABONZI

Dupa experienta introductiva de care va spun, fotograful Laurent Gueneau a ajuns in Romania. Nu pentru prima oara si nu direct din Franta. Dupa o prima expozitie la Institutul Cultural Francez din Bucuresti in 2002, dupa o serie de alte participari in China si Hong Kong, artistul a revenit in Orientul european, incheindu-si periplul la Galeria HT003, cu expozitia "Imagini din Europa de Est", deschisa pana la 28 februarie. Fotografiile surprind diverse locuri si momente din calatoria sa in zona, intr-o nota mai curand documentara decat implicata sentimental, sobra, fara derapaje cu orice pret in exotism si senzational de duzina.

Laurent Gueneau este, totusi, un artist. Recunoaste si exploateaza specificul local cu mare naturalete, fara artificii si excese de prisos. N-are nevoie de minoritati si caini vagabonzi pentru a afirma o identitate cunoscuta in lume doar prin asemenea clisee. E suficient sa prinda in obiectiv blocuri devastate de uzura ori innegrite de neglijenta si ploi si stim ca e jungla de beton trasata vizionar de Ceausescu. Mai mult, panourile de reclama, goale si indecente ca o prostituata fara fard, dau clar dimensiunea capitalismului de tranzitie care ne clatina zilnic iluziile, in drumul spre civilizatie. Nu e nevoie nici de text, nici de prezente umane pitoresti, pentru a descrie drama unei culturi in exercitiu continuu pentru un nou sport extrem. Autohton sau de import.

ETERN SI FASCINANT

Chiar daca in ruina, invadate de muschi salbatic si alte materii organice, exista si ceva urme de romantism, totusi. Umbra unei case de factura neoclasica, cu anexe neaos romanesti, in vecinatatea unor porti art nouveau. Pasaje de istorie aproape uitata, din vremea in care ne comparam cu autenticul Paris. Laurent le redescopera si le reactualizeaza, cu sensibilitatea unui ochi surprins de acuitatea contrastului si de ingratitudinea memoriei. Eterna si fascinanta Romanie are nevoie, uneori, de distanta pentru a fi livrata la export. Evitand tiparul si stereotipiile, fotografiile sale reusesc. O expozitie de arta bine gandita poate "vinde" mai bine imaginea locului decat orice brand de tara reinventand la nesfarsit aceleasi figuri de pe bancnotele noi si vechi. Iar daca v-ati plictisit sa treceti dintr-un fast food sau multiplex in altul, eu va sfatuiesc sa o vedeti. Intr-o mica plimbare prin Lipscani.