Fantani arteziene si sculpturi kitschoase in gradini

Minunate aceste sculpturi si fantani, nu-i asa? Oare de ce spun unii despre ele ca ar fi kitschuri? Pai cum, arta Greciei Antice sau opera lui Michelangelo erau kitschuri? De ce cu secole in urma erau capodopere, iar acum sunt desconsiderate? Haideti sa incercam sa lamurim dilema

Sunt sau nu sunt de prost gust? Aceasta este intrebarea. Designerii, sculptorii si, in general, cei care se ocupa de creatie in zilele noastre sunt clar de acord: aceste piese nu pot fi numite lucrari de arta, apartin suta la suta prostului gust. Ei sunt foarte lamuriti si nu au nici un dubiu asupra acestui lucru.

Cum ramane insa cu cei care agreeaza acest gen? Ii lasam in plata lor, sa se hraneasca din belsug cu kitschuri, pentru ca e dreptul lor la libera opinie sau incercam sa le deschidem ochii, sa le explicam si sa aducem argumente? Optez pentru a doua varianta.

DE UNDE AU APARUT

Acum, in lumea comerciantilor de accesorii pentru casa si gradina piesele de acest gen poarta numele generic de arta "antica". Ele incearca sa copieze tipul de sculptura practicat cu secole, chiar milenii in urma, inspirandu-se din arta Greciei si Romei Antice, din baroc si din clasicism. Defectele acestor copii nereusite sunt multiple.

In primul rand, calitatea, maiestria cu care se mandreau anticii le lipsesc cu desavarsire. Turnate in matrite de silicon si multiplicate la nesfarsit, ele sunt de necomparat cu originalele pe care ar vrea sa le copieze. De exemplu, Venus din Milo sau Amorasii din Baroc. Pe langa faptul ca incearca sa copieze capodopere ale trecutului, aceste sculpturi sunt o amestecatura inimaginabila de stiluri si de epoci. Cea mai mare nepotrivire este insa in timp. A trecut vremea acestui gen.

Astazi, limbajul epocii este altul. Spiritul hi-tech, viteza inovatiilor si pulsul contemporaneitatii au schimbat total fata civilizatiei noastre. Aceste ramasite ale trecutului apar probabil ca o nostalgie nemarturisita a vremurilor in care printi si contese isi faceau siesta in gradini de palate. Probabil prin astfel de sculpturi se face o transpunere imaginara in vremea calestilor trase de cate sase cai, a crinolinelor si a titlurilor nobiliare. De ce? Evident, pentru ca in vremurile de mult apuse in care se creea un astfel de gen de sculptura, doar clasele foarte inalte isi permiteau sa si le comande pentru gradinile si palatele lor.

CU PICIOARELE PE PAMANT

Vorbim aici de o intreaga galerie de amorasi, fete suave aplecate cu ulciorul la izvor, ce sa mai spunem de lei impietriti, cerbi pe cale de a fi strapunsi de sageata vanatorului nemilos sau, de ce nu, dregatori antici teleportati in vremurile noastre.

Le recomand astfel iubitorilor genului sa simta, sa realizeze totala lipsa de potrivire cu aerul secolului al XXI-lea, gingasia dulceaga si patetismul absolut emotionant al acestor ramasite de la un mare bal incheiat de mult.

Gesturi teatrale, modele banalizate de atata repetare, acestea nu mai spun astazi nimic in gradina, caci vorbesc o limba moarta. Depasit - este cuvantul care caracterizeaza aceste copii de proasta calitate