x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Farmecul discret al muzeului Zambaccian (II)

0
Autor: Simina Stan 18 Feb 2009 - 00:00

LA FAIMA COLECŢIEI SE ADAUGĂ SOBRIETATEA ARHITECTURALĂ A CLĂDIRII INTERBELICE.
Într-o lume în care autenticul şi unicitatea sunt înlocuite de produsul de serie, această casă respiră o ambianţă fermecătoare, în care pluteşte harul transmis admiratorului de artă de subtilităţile tuşelor unor artişti remarcabili. "A fost un vis de tinereţe desfăşurat timp de o viaţă cu multă pasiune, cu toată tenacitatea, punând în joc toate resursele materiale pentru realizarea a ceea ce şi-a propus: un muzeu", scria Henri Catargi.



În 1933, Emanoil Bucuţa publica în revista Boabe de grâu un articol despre colecţie, întrucât Krikor Zambaccian anunţase că doreşte să o doneze pe atunci Primăriei Bucureştiului, aşa cum făcuse înainte Anastase Simu cu muzeul său. În fotografiile făcute pe vremea aceea, pereţii casei din Strada Vasile Lascăr numărul 48 erau neîncăpători pentru tablourile aranjate "câte şase, şapte în rând în câte trei, patru caturi, aşa încât unul curge într-altul şi ochiul se pierde".

LA NUMĂRUL 21 BIS
Clădirea se află pe Strada A a parcelării Mormand, devenită aviator Demetriad, ulterior ing. Al. Davidescu, actuală Muzeul Zambaccian. Conform inventarului PMB păstrat la arhivele Primăriei Municipiului Bucureşti, din dosarul numărul 22 din 1942 reiese că inginerul Radu Comşa a primit o autorizaţie de a construi pe parcela de la numărul 21 bis. Din păcate, dosarele de la numărul 4 la 75 din 1942 nu mai figurează în arhivă, astfel planurile originale şi autorizaţia de construcţie a casei nu se păstrează. Se cunoaşte însă că a fost proiectată în 1942 şi extinsă în 1957 de C.D. Galin, un arhitect puţin cunoscut. Din actul de donaţie semnat de Krikor H. Zambaccian reiese că acest imobil a fost cumpărat cu "actul autentificat de Tribunalul Ilfov la nr. 31544/943".

AMINTIND DE ORIENT

Clădirea te duce cu gândul la originile familiei tatălui său, Hangop Zambaccian, venit din Cezareea Capadociei, fiind un exemplu de regionalism balcanic inspirat de casele secolului al XVIII-lea, cu etajul puţin în consolă, distilat prin filtrul arhitecturii interbelice. Aceasta reprezintă o manifestare de originalitate într-un ţesut în care restul construcţiilor sunt moderniste, neoromâneşti, eclectice sau mauro-florentine, în foarte puţine cazuri se întâlnesc mai mult de o astfel de clădire pe aceeaşi stradă.

Volumetria specific interbelică prezintă influenţe tradiţionale ale arhitecturii vernaculare orientale, fiind caracterizată prin simplitate şi prin utilizarea potenţialului expresiv al plinului. Formele sunt aduse la esenţă, cu mici decoraţiuni ale ancadramentelor ferestrelor, traforuri şi garguie. Plastica faţadelor este modelată diferit prin volume ce alcătuiesc turnuri, contraforturi sau galerii şi decorată cu garguie, capete de lei sau lupi, grilaje din fier ciocănit rece la ferestre şi terasă, mici panouri traforate aplicate pe faţadele dinspre stradă. Nu există o prioritate între tendinţa de verticalitate şi orizontalitate, clădirea fiind alcătuită din subsol, parter şi etaj. Există un acces secundar, garaje, un oficiu şi bineînţeles camere pentru servitori.

Tencuiala drişcuită din imitaţie de calcio-vechio conferă faţadelor o reliefare plăcută. De altfel, în general textura rugoasă a elevaţiilor imobilelor interbelice duce la o patinare şi o îmbătrânire mai frumoasă a clădirilor decât dacă tratarea lor ar fi lisă. Structura este din cărămidă şi beton armat, cu planşee din beton. Felul în care sunt aşezate golurile pe faţade este aleatoriu, datorat probabil preferinţelor estetice ale arhitectului Galin, cu forme şi dimensiuni dintre cele mai diferite, astfel încât să nu poţi bănui ce s-ar afla în spatele lor, ce funcţiune are acea încăpere. Ancadramentele ferestrelor din piatră sunt decorate cu mici elemente vegetale şi cu motivul frânghiei răsucite. Acoperişul are şarpanta în pante line, ce cauzează frecvent infiltraţii.

DECORAŢIA INTERIOARĂ

Comunicarea între spaţiile interioare ale parterului – hol, salon şi sufragerie –, se face prin arce în mâner de coş, care nu se regăsesc şi la etaj. Întâlnim în interior nişe, şemineuri şi piese de mobilier de colecţie. Grinzile aparente din stejar băiţuit au rol decorativ. Grinzile, scara interioară şi galeria sunt din stejar, fiind realizate probabil direct după desenele arhitectului Galin.

AMPLE REAMENAJĂRI

Lucrările de reparaţii au început în anul 2007 cu acoperişul, continuând în 2008. Clădirea nu a fost însă consolidată. În exterior au fost curăţate faţadele, decoraţiile din piatră şi treptele de acces. Tencuiala a fost refăcută cu praf de piatră şi s-au înlocuit olanele zidului de împrejmuire, acolo unde lipseau, cu olane produse la Sighişoara. Au fost reparate sau înlocuite toate elementele din lemn. Tabla acoperişului schimbată, deşi s-a dorit înlocuirea ei cu olane produse la Sighişoara, acest lucru nu a fost posibil. De asemenea, burlanele şi jghiaburile sunt noi.

În interior la etaj s-a reuşit reutilizarea unor spaţii de depozitare şi băi în galerii, de exemplu încăperea unde sunt expuse acum lucrările de grafică. Astfel, la etaj a putut fi regândit modul de vizitare ca un circuit continuu, neîntrerupt de spaţii inaccesibile.

Parchetul, grinzile şi scara originală din stejar au fost curăţate. Pereţii au fost vopsiţi într-o culoare vie, luminatorul parterului reparat, iar instalaţia de încălzire a fost înlocuită. Două dintre încăperile subsolului au fost amenajate în spaţiu de expoziţie, în fosta cramă au fost refăcute bolţile camerei, tencuiala fiind identică cu cea exterioară, s-au utilat o bucătărie şi o spălătorie. Reamenajarea grădinii de vară este poate unul dintre cele mai reuşite aspecte dintre toate intervenţiile realizate.

PANOTARE MODERNĂ

O dată cu lucrările de reamenajare a clădirii muzeului, o parte dintre operele de artă împreună cu ramele lor au fost restaurate. În ceea ce priveşte panotarea s-a pornit de la conceptul de a amenaja o casă într-un spaţiu de expoziţie, de a recompune atmosfera şi nu de a recrea complet interioarele. Dintre toate camerele, doar biroul a fost refăcut după fotografiile ce datează din anii 1940.  În prezent, lucrările sunt expuse într-o manieră diferită, fiind normal ca panotarea să varieze. În ce muzeu, astăzi mai sunt tapetaţi pereţii de sus până jos cu tablouri? Zambaccian descrie în memoriile sale dezavantajele unei astfel de expuneri la muzeul Simu "pe cinci rânduri de tablouri, cum erau aşezate înainte ca Marius Bunescu să fi reorganizat muzeul. În timp ce priveam într-o zi în sus spre tavan, la ultimul rând de tablouri, unde era cocoţat un tablou de Signac, Simu se apropie intrigat şi mă întreabă de ce mă uit la luminator".

De altfel, conform principiilor de conservare a operelor de artă, acestea nu se expun continuu, întrucât trebuie să rămână anual o perioadă în microclimatul special al depozitelor. În mod normal, grafica poate fi expusă doar şase luni pe an. Acesta fiind motivul pentru care nu sunt expuse toate piesele colecţiei Zambaccian, ele urmând a fi expuse pe rând. În intimitatea unei colecţii impresionante, un audioghid, muzică în surdină şi o ceainărie în grădina presărată cu opere de Paciurea, Medrea şi Oscar Han ar transforma locul într-o adevărată oază bucureşteană. Poftiţi la Muzeul Zambaccian!

OPERE DE ARTĂ

Încă din prima încăpere, biroul, recunoşti fineţea lui Pallady, apoi Grigorescu, urmat de farmecul lui Tonitza, iar în ultima încăpere a parterului, Luchian te invită la visare. În dreptul scărilor Iser şi un expresiv şi colorat portret al soţiei lui Zambaccian, Arşaluis, de Padina. La etaj, Petraşcu, Theodorescu Sion, Ressu, Ştefan Popescu, Dărăscu şi, nu în ultimul rând, punctul de atracţie al acestei colecţii, grupul de impresionişti. În total sunt 18 impresionişti francezi, printre care nume sonore: Paul Cézanne, Renoir, Camille Pisario, Alfred Sisley, Henri Matisse şi Maurice Utrillio, lucru destul de rar întâlnit în colecţiile particulare din România. Colecţia de sculptură nu este la fel de impresionantă ca pictura, un Brâncuşi, bustul Micei Bogdan Piteşti de Dimitrie Paciurea, Nudul lui Ion Jalea, Ion Vlasiu, Alexandru Călinescu, Frederic Stork, Miliţa Petraşcu şi mai multe lucrări ale lui Oscar Han şi Cornel Medrea.

Portret

Portretul lui Krikor H. Zambaccian, realizat de unul dintre pictorii săi preferaţi, Corneliu Baba, în anul 1957, când colecţionarul avea vârsta de 68 de ani.



1 Faţada principală străjuită de statuile lui Oscar Han

2 Faţada dinspre Strada Emile Zola înfăţişează o clădire ale cărei faţade nu seamănă una cu alta

3 Ancadramentul din piatră al ferestrelor parterului decorat cu elemente
vegetale, motivul frânghiei răsucite şi un grilaj din fier ciocănit la rece

4 Faţada dinspre curtea nou reamenajată a clădirii Zambaccian, cu veranda de lemn recondiţionată şi sculpturi de Cornel Medrea şi Oscar Han



1 Sala Luchian

2 Subsolul, reamenajat în sală de expoziţie

3 Fosta cramă, cu mobilierul încastrat şi şemineul, ambele autentice

4 Salon din casa Zambaccian din Strada Vasile Lascăr 48

5 Galeria de grafică, spaţiu câştigat prin demontarea unui spaţiu de depozitare

Mulţumim pentru amabilitate Muzeului Naţional de Artă a României, Muzeului Zambaccian şi Aedificia Carpaţi
Citeşte mai multe despre:   zambaccian,   clădiri de patrimoniu

 



Mai multe titluri din categorie

Un nou cuplu de vedete va obține pașaportul de trecere spre Georgia, la Asia Express - Drumul Împăraților Show-ul, lider de audienţă

Un nou cuplu de vedete va obține pașaportul de trecere spre Georgia, la Asia Express - Drumul Împăraților  Show-ul, lider de audienţă
Galerie Foto Ediția de luni seară Asia Express- Drumul Împăraților a stabilit ordinea clasamentului. O primă echipă a obținut imunitatea și și-a asigurat pașaportul de trecere către țara și etapa următoare. Mihai și...

Avantajele unor servicii funerare in Bucuresti NON STOP

Avantajele unor servicii funerare in Bucuresti NON STOP
Galerie Foto Cei care au un deces in familie se confrunta cu momente dureroase in care au nevoie de sprijin, intelegere si compasiune. Daca vor apela la o firma de servicii funerare din Bucuresti, acestia vor fi degrevati de o mare...

Cum creezi un colț de lectură la tine acasă

Cum creezi un colț de lectură la tine acasă
Galerie Foto Cu toții am învățat, în ultima perioadă, despre importanța relaxării de acasă, activitățile care ne fac plăcere și cum să integrăm cât mai multe elemente pe care le îndrăgim, pentru o atmosferă cât ma...

Cum să îți menții locuința caldă și să nu ai facturi mari pe timpul iernii

Cum să îți menții locuința caldă și să nu ai facturi mari pe timpul iernii
Pentru cei mai mulți dintre noi, iarna este un adevărat coșmar, mai ales în zilele geroase, în care frigul îți intră prin oase. Nu doar că este greu să te bucuri de confortul termic pe care ți l-ai dori, dar...

Cum te asiguri de folosirea corectă a diblurilor?

Cum te asiguri de folosirea corectă a diblurilor?
Atunci când vrei să fixezi un element pe un perete sau pe un tavan, cel mai adesea ai nevoie de dibluri cu ajutorul cărora să îl poți fixa foarte bine. Există o mulțime de tipuri de dibluri, care diferă...

De ce să alegi animatori pentru petrecerea copilului tău?

De ce să alegi animatori pentru petrecerea copilului tău?
Organizarea unei petreceri, în general, poate da multe bătăi de cap oamenilor, motiv pentru care mulți adulţi preferă să facă una cât mai restrânsă sau o simplă ieșire în oraș cu cei mai buni prieteni....

Succesul „Jocului Calamarului” evidențiază cât de ieftin este să faci filme în afara Hollywood-ului

Succesul „Jocului Calamarului” evidențiază cât de ieftin este să faci filme în afara Hollywood-ului
Cu „Squid Game" - „Jocul Calamarului”, Netflix înregistrează cel mai mare succes al său, serialul distopic sud-coreean vizionat de peste 111 milioane de telespectatori la nivel global, relatează CNBC. De...

Lidia Buble: ”M-a bufnit plânsul. Era un plâns de groază, nu m-am putut uita. Eu nu pot să fac față la așa ceva! Am avut un blocaj psihic”

Lidia Buble: ”M-a bufnit plânsul. Era un plâns de groază, nu m-am putut uita. Eu nu pot să fac față la așa ceva! Am avut un blocaj psihic”
Galerie Foto Vedetele ce au acceptat provocarea Asia Express ajung la jumătatea traseului de pe Drumul Împăraților, punctul de răscruce al competiției. Etapa cu numărul 5 este și ultima de pe teritoriul Turciei, iar cei care...

S-a găsit soluția pentru valul patru: ne mutăm într-o destinație exotică

S-a găsit soluția pentru valul patru: ne mutăm într-o destinație exotică
Agențiile de turism deja sunt asaltate de cererile pentru vacanțe de iarnă în Egipt. Cu prețuri de dumping, de la 300 de euro pe săptămână, mulți și-au dat seama că e deja mai ieftin să se mute într-o...

Alegerea cadourilor oferite de companie cu ocazia sarbatorilor de iarna

Alegerea cadourilor oferite de companie cu ocazia sarbatorilor de iarna
Daca esti persoana desemnata sa aleaga cadourile de Craciun pe care compania le va oferi angajatilor, partenerilor de afaceri sau clientilor, atunci este posibil sa te confrunti cu o mare pana de idei. Este imposibil sa...
Serviciul de email marketing furnizat de