Grădina Botanică din Iaşi

Pentru mulţi dintre locuitorii Iaşiului, Grădina Botanică este un loc în care ies la plimbare cu co­piii la sfîrşit de săptămînă. Pentru turişti ea reprezintă un alt popas.

Pentru mulţi dintre locuitorii Iaşiului, Grădina Botanică este un loc în care ies la plimbare cu co­piii la sfîrşit de săptămînă. Pentru turişti ea reprezintă un alt popas. Puţini sînt cei care văd dincolo de frumuseţea florilor, umbra copacilor şi momentele de relaxare găsite aici. Haideţi să aflăm cîte ceva din tumultoasa viaţă a grădinii. Şi nu doar pentru cultura generală.

Oameni şi grădini

Dacă sînteţi de părere că odată înfiinţată, grădina şi-a urmat cursul firesc, vă înşelaţi. Au existat nenumărate schimbări de amplasamente, mai multe proiecte care, deşi atent realizate, nu au putut fi concretizate din cauză că lipseau banii necesari implementărilor. Anastasie Fătu a fost cel care a înfiinţat prima grădină ieşeană, pe propriul teren, cu fonduri personale. Această grădină a existat pînă la moartea cărturarului pentru că mai apoi urmaşii săi au vîndut-o. Patrimoniul natural acumulat aici, munca de-o viaţă a lui Anastasie Fătu s-a risipit.

Unele exemplare, dar puţine, s-au regăsit totuşi în ulterioarele încercări de grădini botanice din Iaşi. Mai multe organizaţii academice s-au străduit să amenajeze grădini botanice, dar fără succes. Profesorul Al. Popovici este o altă personalitate care a marcat activitatea naturaliştilor ieşeni: el a înfiinţat în spatele universităţii o grădină de 1 ha care a existat 40 de ani.

Această grădină a fost mutată în 1963-1964 pe actualul amplasament din Dealul Copoului. S-a reorganizat reţeaua de alei, s-au structurat secţiile botanice, s-au construit sere, laboratoare şi s-a extins colecţia de plante deţinute. Din 2000 grădina este membră fondatoare a Asociaţiei Grădinilor Botanice din România.

Patrimoniu natural

Organizată pe secţii, Grădina Botanică oferă posibilitatea unei documentări atente pentru cei interesaţi. În secţia Sistematică se poate vedea evoluţia plantelor şi răspîndirea lor în funcţie de zonele geografice. Ea se adresează în special elevilor şi studenţilor. Secţia care cuprinde flora şi vegetaţia României ocupă spaţiul cel mai mare şi oferă posibilitatea observării diversităţii botanice care se întîlneşte la noi în ţară. În alte secţii se pot vedea specii de plante decorative sau utilitare, colecţia de trandafiri, flora globului, exemplare deosebite de copaci şi arbuşti iar în sere se pot admira plante exotice aduse aici prin diverse schimburi internaţionale, dar nu numai. La cerere, grădina oferă consultanţă de specialitate.

Expoziţii temporare

Expoziţiile şi tîrgurile periodice organizate în incinta grădinii atrag fluxuri destul de mari de vizitatori. Ele sînt de obicei organizate primăvara şi toamna, dar nu numai. De exemplu, grădina găzduieşte de 31 de ani încoace expoziţia “Flori de toamnă”. În cadrul ei s-au amenajat anul trecut spaţii alocate grădinii ţărăneşti, grădinii maure, italiene, japoneze şi chineze. A fost un prilej în plus pentru vizitatori să culeagă idei de amenajare pe care mai apoi să le folosească în propriile grădini.

Asociaţia grădinilor botanice

Această organizaţie profesională s-a înfiinţat în anul 2000 cu scopul declarat de a proteja interesele grădinilor botanice româneşti. Cît anume din planurile iniţiale s-au realizat nu ştim, însă este momentul ca specialiştii să facă un pas în faţă. Veşnica problemă a grădinilor botanice româneşti este bugetul. Planuri sînt multe, dar se concretizează puţine. Dacă aceste grădini vor fi managerizate atent şi complex ele pot genera bugete suficient de mari pentru acţiuni viitoare.

Istoria unui loc poate să pară neinteresantă la su­pra­faţă. Eforturile fondatorilor grădinii botanice se pot aprecia numai dacă încercaţi să vă puneţi în locul lor. Ce aţi face dacă acum aţi vrea să înfiinţaţi o grădină bota­nică în oraşul dumneavoastră? Cum aţi procura bugetul necesar? Care ar fi criteriile după care aţi reali­za planul de amenajare şi implementa­rea? Cum aţi popula gră­dina cu specii deosebite aşa încît să aveţi un flux de vi­zitatori? Sînt multe între­bări, le puteţi răspunde?