Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Descoperire surprinzătoare: partenerii și colegii de apartament își împart bacteriile din organism
Un nou studiu realizat de cercetători ai Universității din Trento arată că oamenii care locuiesc împreună ajung să împartă nu doar spațiul și obiceiurile zilnice, ci și o parte semnificativă din microbiomul oral și intestinal. Descoperirea ridică întrebări importante despre modul în care relațiile de coabitare influențează sănătatea și transmiterea microbilor între persoane.
Microbiomul, „amprenta invizibilă” care se schimbă odată cu oamenii din jur
Microbiomul uman, format din bacterii, virusuri, fungi și alți microorganisme, este unic pentru fiecare individ, fiind modelat de factori precum nașterea, alimentația, stilul de viață și mediul în care trăim. Însă cercetarea recentă sugerează că această „semnătură biologică” este mult mai dinamică decât se credea, potrivit Euronews.
O echipă de la University of Trento a analizat modul în care microbiomul se transmite între persoane sănătoase care împart același spațiu de locuit. Studiul a inclus 1.644 de probe pereche din cavitatea orală și din materii fecale, pentru a urmări cum se deplasează microbii între oameni și în interiorul aceluiași organism.
Ce au descoperit cercetătorii despre viața în comun
Rezultatele arată că persoanele care locuiesc împreună împărtășesc aproximativ 19% din tulpinile microbiomului intestinal și 26% din microbiomul oral. În contrast, persoanele care nu locuiesc împreună au un grad mult mai redus de suprapunere, de aproximativ 6% în cazul microbiomului intestinal și aproape deloc în cazul celui oral.
Acest lucru sugerează că simpla coabitare este suficientă pentru a favoriza schimbul de microorganisme, indiferent de gradul de rudenie sau de apropierea emoțională dintre persoane.
Cercetătorii au observat că frații, părinții și copiii au un grad similar de împărțire a bacteriilor, ceea ce indică faptul că mediul comun joacă un rol la fel de important ca legătura genetică.
Partenerii de cuplu și rolul sărutului în schimbul de microbi
Un aspect surprinzător al studiului este legat de cuplurile romantice. Partenerii care trăiesc împreună împărtășesc, în medie, aproximativ 44% din microbiomul oral, un procent semnificativ mai mare decât al altor categorii de persoane.
Cercetătorii explică acest fenomen prin contactul direct și frecvent dintre parteneri, în special prin sărut, dar și prin alte interacțiuni cotidiene care favorizează schimbul de bacterii.
Această descoperire confirmă ideea că relațiile apropiate nu sunt doar sociale sau emoționale, ci au și o dimensiune biologică profundă.
Cum ajung bacteriile să circule între oameni care locuiesc împreună
Specialiștii susțin că transmiterea microbiomului are loc în principal prin contact direct și prin medii comune: bucătărie, baie, obiecte personale sau alimente pregătite împreună.
„Știm că dieta și stilul de viață pot modifica microbiomul, dar aceste influențe acționează asupra bacteriilor deja existente în organism”, a explicat Nicola Segata, cercetător în cadrul University of Trento.
Potrivit acestuia, întrebarea esențială rămâne de unde provin inițial aceste microorganisme și cum reușesc ele să colonizeze noi gazde.
Interesant este că studiul a arătat că microbiomul oral este doar puțin mai „transmisibil” decât cel intestinal, sugerând că majoritatea microbilor sunt deja larg răspândiți în mediul uman, dar succesul lor depinde de capacitatea de a se adapta la noul organism.
Microbii „călători” și legătura lor cu sănătatea
O altă concluzie importantă a cercetării este că microorganismele care se transmit mai ușor între oameni sunt adesea asociate cu probleme de sănătate. Acestea au fost corelate cu afecțiuni precum diabetul de tip 2 și dezechilibre metabolice.
În cavitatea orală, unele dintre bacteriile identificate ca fiind ușor transmisibile sunt asociate cu riscuri crescute, inclusiv cancer colorectal sau infecții oportuniste la persoanele cu sistem imunitar slăbit.
Cercetătorii sugerează că aceste microorganisme ar putea avea caracteristici care le permit să supraviețuiască mai bine în condiții dificile, inclusiv în procesul de „trecere” de la o gazdă la alta.
„Este posibil ca aceleași trăsături care le ajută să reziste în medii stresante să le permită și să colonizeze mai ușor noi organisme”, a explicat Vitor Heidrich, autorul principal al studiului.
Implicații pentru medicină și viitorul terapiilor microbiomului
Descoperirile ar putea avea consecințe importante pentru dezvoltarea tratamentelor bazate pe microbiom, inclusiv probioticele și transplantul de microbiotă fecală.
Dacă microbiomul este influențat atât de puternic de mediul social și de oamenii cu care trăim, atunci strategiile medicale ar putea trebui să ia în calcul nu doar individul, ci și rețeaua sa de contacte apropiate.
În același timp, cercetarea ridică întrebări despre modul în care bolile asociate microbiomului ar putea fi influențate de transmiterea între persoane care împart același spațiu de locuit.
Citește pe Antena3.ro
