De la mare distanţă, pare că pluteşte, suspendată, pe deasupra lanurilor de grâu, iar abia când te apropii începi să sesizezi şi orăşelul crescut în jurul dealului pe care se ridică măreaţă această capodoperă gotică, cea mai reprezentativă catedrală a Franţei construită în acest stil. Cathedrale Notre Dame de Chartres (sau Catedrala Fecioarei Maria din Chartres) domină oraşul Chartres, aflat la aproximativ 80 km sud-vest de Paris.
ISTORIE, LEGENDĂ
La sfârşitul mileniului I, la Chartres exista deja o catedrală cu un intens pelerinaj pentru a vedea "Sancta Camisa", un veşmânt bănuit a fi purtat de Fecioara Maria. Construită din lemn, catedrala a ars şi a fost reconstruită de mai multe ori. După ce în 1194, lovită de trăsnet, arde împreună cu mare parte din oraş, începe reconstrucţia din piatră. Pornind de la faţada de vest rămasă, până în 1220 se reconstruieşte aproape în întregime, un adevărat tur de forţă pentru acele timpuri. Urmând planurile iniţiale ale arhitectului rămas necunoscut, construcţia va fi gata în 1260, iar la 24 octombrie, acelaşi an, în prezenţa regelui Ludovic al IX-lea, este inaugurată sub noua înfăţişare şi primeşte hramul Sfintei Fecioare Maria.
CÂTEVA DATE TEHNICE
Catedrala are formă de cruce, este lungă de 130 m, lată de 32 m (şi 46 m la braţele crucii), nava este lată de 16 m şi înaltă de 37 m, iar suprafaţa pe care se întinde este de 10.875 mp. Faţada dinspre vest are două turnuri atipice, unul, cel dinspre sud-vest, înalt de 105 m, iar celălalt de 113 m. Turnul mai mic datează cam de pe la 1140 şi are un aspect piramidal, în vreme ce al doilea datează cam de la începutul secolului al XVI-lea. Catedrala are 186 de vitralii şi cam 200 de statui în 41 de scene.
DESCRIERE
Catedrala are forma unei cruci aşezate de la vest la est cu altarul spre est. Din altar pornesc radial cinci capele semicirculare. De la intrare până la altar vederea nu este împiedicată de nimic, iar coloanele ce ţâşnesc din podea dirijează privirile către ferestrele cu vitralii. La Revoluţia Franceză s-a încercat demolarea catedralei, sabotată de un zugrav, care a estimat că după dinamitare ar trebui ani pentru curăţirea oraşului. Numeroasele restaurări nu i-au afectat frumuseţea iniţială. A rămas mereu aceeaşi: o victorie a artei gotice. Adăugată pe lista monumentelor mondiale de UNESCO în anul 1979, Chartres este o catedrală ce inspiră superlativul, una dintre cele mai măreţe şi frumoase catedrale gotice din Franţa.
ROZARIILE
Catedrala are trei mari rozarii: unul situat în portalul de vest ce înfăţişează Judecata de Apoi, altul aflat în transeptul de nord în care e reprezentată încoronarea Fecioarei Maria, iar ultimul implementat în transeptul de sud, ce ilustrează Înălţarea lui Hristos.
ASPECT EXTERN
Întreaga clădire este susţinută de contraforţi exteriori. Portalurile sunt bogat ornate cu statui dotate cu săbii, cărţi, cruci şi alte instrumente de comerţ, ca o frescă vie a societăţii de atunci, statui a căror expresivitate este la fel de vie ca acum 700 de ani.
La sfârşitul mileniului I, la Chartres exista deja o catedrală cu un intens pelerinaj pentru a vedea "Sancta Camisa", un veşmânt bănuit a fi purtat de Fecioara Maria. Construită din lemn, catedrala a ars şi a fost reconstruită de mai multe ori. După ce în 1194, lovită de trăsnet, arde împreună cu mare parte din oraş, începe reconstrucţia din piatră. Pornind de la faţada de vest rămasă, până în 1220 se reconstruieşte aproape în întregime, un adevărat tur de forţă pentru acele timpuri. Urmând planurile iniţiale ale arhitectului rămas necunoscut, construcţia va fi gata în 1260, iar la 24 octombrie, acelaşi an, în prezenţa regelui Ludovic al IX-lea, este inaugurată sub noua înfăţişare şi primeşte hramul Sfintei Fecioare Maria.
CÂTEVA DATE TEHNICE
Catedrala are formă de cruce, este lungă de 130 m, lată de 32 m (şi 46 m la braţele crucii), nava este lată de 16 m şi înaltă de 37 m, iar suprafaţa pe care se întinde este de 10.875 mp. Faţada dinspre vest are două turnuri atipice, unul, cel dinspre sud-vest, înalt de 105 m, iar celălalt de 113 m. Turnul mai mic datează cam de pe la 1140 şi are un aspect piramidal, în vreme ce al doilea datează cam de la începutul secolului al XVI-lea. Catedrala are 186 de vitralii şi cam 200 de statui în 41 de scene.
DESCRIERE
Catedrala are forma unei cruci aşezate de la vest la est cu altarul spre est. Din altar pornesc radial cinci capele semicirculare. De la intrare până la altar vederea nu este împiedicată de nimic, iar coloanele ce ţâşnesc din podea dirijează privirile către ferestrele cu vitralii. La Revoluţia Franceză s-a încercat demolarea catedralei, sabotată de un zugrav, care a estimat că după dinamitare ar trebui ani pentru curăţirea oraşului. Numeroasele restaurări nu i-au afectat frumuseţea iniţială. A rămas mereu aceeaşi: o victorie a artei gotice. Adăugată pe lista monumentelor mondiale de UNESCO în anul 1979, Chartres este o catedrală ce inspiră superlativul, una dintre cele mai măreţe şi frumoase catedrale gotice din Franţa.
ROZARIILE
Catedrala are trei mari rozarii: unul situat în portalul de vest ce înfăţişează Judecata de Apoi, altul aflat în transeptul de nord în care e reprezentată încoronarea Fecioarei Maria, iar ultimul implementat în transeptul de sud, ce ilustrează Înălţarea lui Hristos.
ASPECT EXTERN
Întreaga clădire este susţinută de contraforţi exteriori. Portalurile sunt bogat ornate cu statui dotate cu săbii, cărţi, cruci şi alte instrumente de comerţ, ca o frescă vie a societăţii de atunci, statui a căror expresivitate este la fel de vie ca acum 700 de ani.
Info
Chartres este renumită pentru numărul şi calitatea vitraliilor sale. Se pare că este catedrala care şi-a conservat cel mai bine aceste adevărate bijuterii în sticlă. Din cele 186 de vitralii originale, astăzi se mai păstrează 152, alcătuind cea mai mare colecţie din lume, cele mai cunoscute fiind Madona cu Copilul, Copacul lui Josua, Izvorul Înţelepciunii etc. Toate vitraliile sînt predominant albastre, în timpul zilei răspândind în interior o lumină stranie. Catedrala din Chartres este puternic îndatorată regilor Franţei care au contribuit substanţial la decorarea catedralei, cele mai importante donaţii aparţinând reginei Blanche de Castilia. Chiar Sancta Camisa se bănuieşte că a fost donată de marele Charlemagne, legendarul rege al Franţei.Citește pe Antena3.ro