Un exemplu al tehnicii din epoca gotică, Podul Carol şi-a păstrat forma originală timp de peste şase secole, fiind unul dintre puţinele din lume care au propriul muzeu.
REABILITAREA UNUIA DINTRE SIMBOLURILE ORAŞULUI
În 2007 Primăria din Praga a aniversat cu mult fast cei 650 de ani de existenţă ai podului, anunţând atunci începerea unor ample lucrări de reabilitare şi restaurare.
650 DE ANI DE ISTORIE
Piatra de temelie a fost pusă de Carol IV (1346-1378), regele Boemiei, în anul 1357, la 9 iulie, la ora 5:31. Legenda spune că regele a ascultat întocmai sfatul astrologilor săi care preziceau că această conjuncţie a Soarelui cu Saturn va fi benefică; de altfel, tot la sfatul astrologilor, toate cifrele sunt impare.
Podul a fost construit pe locul vechiului Pod Judith, în stil romanic, numit după soţia regelui Vladislav, care fusese ridicat peste Vltava între 1158-1171, fiind distrus de inundaţiile din anul 1343. Lucrările de construcţie la noul pod s-au desfăşurat între 1357-1402, sub supravegherea lui Peter Parler şi a lui Jan Ottl, care era "magister pontis". De-a lungul timpului a avut mai multe denumiri. Iniţial s-a numit simplu Podul de piatră "Kamenny most" sau Praga "Prazsky most"; din 1870 este cunoscut ca Podul Carol "Karluv most".
Impresionanta structură gotică are o lungime de 516 m, 10 m lăţime şi 16 arce peste Vltava. Este apărat de trei turnuri, două către cartierul Lesser, iar al treilea dinspre vechiul oraş. Toate cele trei turnuri au fost reconstruite între 1874 şi 1883. Până în anul 1841 a fost singurul pod care lega vechiul oraş şi castelul. Podul Carol a fost iluminat prima dată cu lămpi cu ulei în 1723, apoi cu lămpi cu gaz în 1866. Corpurile de iluminat din 1866 au fost adaptate la electricitate în anii 1920, fiind în uz şi astăzi.
Balustradele podului au fost decorate între anii 1683-1714, când au fost adăugate grupurile statuare care reprezintă sfinţi, personaje istorice sau scene biblice. Cele 30 de opere aparţin unor sculptori renumiţi ai epocii baroce precum Matthias Braun, Jan Brokoff, Michael Joseph, Ferdinand Maximilian. Astăzi, originalele, înlocuite cu replici în 1965, se păstrează în lapidariumul Muzeului Naţional.
LEGENDE
Circulă multe legende despre acest pod, unele vorbesc despre pedepsirea comercianţilor necinstiţi, altele spun că în amestecul mortarului s-au adăugat ouă şi lapte pentru a-l face indestructibil, altele despre îndeplinirea dorinţelor secrete de către Sfântul Jan Nepomuk. Vicarul Jan Nepomuk, canonizat în secolul al XVIII-lea, a fost aruncat peste pod în martie 1393, pentru că refuzase să dezvăluie secretele reginei Sofia soţului ei, regele Vladislav al IV-lea. Locul de unde a fost aruncat este marcat de o cruce. Legenda spune că dacă atingi crucea dorinţa ta secretă se va îndeplini.
REABILITARE ŞI RESTAURARE
În cele peste şase secole de existenţă, Podul Carol a fost reparat de mai multe ori, fiind grav avariat de inundaţii în 1432, în 1496, în 1784, 1872 şi 1890. Ultima renovare completă a podului s-a desfăşurat între anii 1965-1977, când s-a folosit din abundenţă cimentul, astfel problemele cauzate de infiltraţii au reapărut la începutul anilor 1980. Consolidarea şi restaurarea erau programate să înceapă în 1991, fiind amânate în fiecare an, până în 2002, când Praga a suferit grave inundaţii. Proiectul de reabilitare a fost lansat la 20 august 2007, urmând să se desfăşoare de-a lungul următorilor 10 ani. Lucrările se vor desfăşura pe bucăţi, pentru ca podul să rămână parţial accesibil în continuare.
Lucrările de reabilitare au fost împărţite în două faze, prima fiind reconstrucţia suprastructurii, care prin contract durează până la 11 iunie 2010 - dacă termenul va fi depăşit, contractul stipulează o penalizare de 150.000 de coroane pe zi. Această etapă include reconstruirea sistemului de drenaj, instalarea unui nou sistem de hidroizolant, aşezarea unui nou paviment şi reutilizarea corpurilor de iluminat din 1866. De asemenea, parapeţii din piatră sub nivelul membranei rezistente la apă vor fi reconstruiţi. Costurile primei faze se ridică la 222 milioane de coroane.
A doua etapă este estimată să dureze între 8 şi 10 ani, timp în care va fi restaurată patina blocurilor din piatră. Dacă prima fază constă în reabilitarea parapeţilor, adică a 6.000 de blocuri cioplite în piatră, cea de-a doua fază va fi mai dificilă, reabilitându-se blocurile cioplite în piatră ale bolţilor, ale parapeţilor şi pilonilor, aproximativ 54.000. Transportarea materiarelor se va face pe apă, iar nici un utilaj de mare tonaj nu va fi pe pod.
Reabilitarea va continua până în 2010, timp în care unul dintre turnuri va fi consolidat, iar iluminatul electric va fi înlocuit cu lămpi cu gaz pentru a recrea atmosfera secolului al XIX-lea.
"După prima fază a restaurării, acest monument va avea un nou paviment şi un sistem de iluminat pe bază de gaz care va reda atmosfera secolelor trecute. Iar după 10 ani va arăta cum ne dorim"
afirma într-un interviu din 2007 primarul Pavel Bém
ATRACŢIE TURISTICĂ
Podul Carol a trecut prin mai multe restaurări şi reconstrucţii de-a lungul secolelor. Primăria oraşului a dorit ca lucrările de consolidare şi restaurare care se desfăşoară în prezent să devină o atracţie atât pentru turişti, cât şi pentru locuitorii Pragăi. Ceea ce s-a întâmplat, majoritatea trecătorilor fiind interesaţi de desfăşurarea lucrărilor, se opresc şi privesc cum fiecare bucată de piatră este desprinsă cu atenţie, prin metode tradiţionale.
PUNE-ŢI O DORINŢĂ
Cea mai cunoscută dintre legendele legate de acest pod este îndeplinirea dorinţelor secrete de Sfântul Jan Nepomuk. Vicarul Jan Nepomuk a fost aruncat peste pod în martie 1393, pentru că refuzase să dezvăluie Regelui Vladislav al IV-lea secretele confesate lui de Regina Sofia. Povestea spune că dacă atingi crucea, care marchează locul de unde a fost aruncat, dorinţa ta secretă se va îndeplini. Turiştii ating pentru noroc şi reliefurile de la baza statuii lui Jan Nepomuk.
RAPORT OFICIAL
În 2008, un raport pe website-ul Ministerului Culturii din Cehia afirma că "această reconstrucţie ştirbeşte mult din valoarea estetică şi artistică a structurii medievale". "Muncitorii au pus hidroizolaţia, au stabilizat pilonii şi au înlocuit blocurile de piatră deteriorate, cu unele tăiate cu maşina electrică, nu cioplite. De aceea noile blocuri nu au mărimea potrivită şi nu corespund cu cele originale fiind necesară recizelarea lor, susţine domnul Jiri Varhanik de la Ministerul Culturii.
Citește pe Antena3.ro