x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Casa Santral Istanbul, un nou muzeu de artă contemporană (II)

Santral Istanbul, un nou muzeu de artă contemporană (II)

de Simina Stan    |    29 Ian 2009   •   00:00

Muzeele au un rol important în viaţa cotidiană contemporană, în afară de acela de a colecţiona, păstra şi expune opere de artă sau artefacte istorice, ele contribuie la definirea, formarea sau schimbarea mentalităţii publicului larg.



Tocmai de aceea muzeele de artă de astăzi au în prim-plan teme precum identitatea, diferenţele culturale, creativitatea în artă şi eficienţa ei în a confrunta problemele societăţii contemporane.

UTOPIE?
Proiect ambiţios Santral Istanbul, reprezintă reconversia unei centrale electrice cu toate instalaţiile sale tipice industriale, într-un complex centru educaţional, cultural şi de artă. Acesta a fost inaugurat la 8 septembrie 2007 în cartierul Silahtar al districtului Eyup, una dintre părţile sărace ale oraşului. Zona cunoscută şi sub numele Cornului de Aur a fost redescoperită în anii 1990, începând să atragă atenţia şi să preocupe intens elita artistică turcă şi datorită reabilitării fostei Centrale Electrice Silahtaraga într-unul dintre cele trei campusuri ale Universităţii Bilgi Istanbul. Santral Istanbul a fost încă de la început o platformă critică, interdisciplinară şi internaţională al cărui scop este printre altele de a contribui la revitalizarea urbană prin dialog şi dezbateri interculturale.

RECONVERSIE
Fosta Centrală cu o suprafaţă de 118.000 metri pătraţi, cuprindea hale ale motoarelor, ale boilerelor, clădiri administrative, locuinţe pentru muncitori şi funcţionari, fiind unul dintre cele mai importante exemple ale patrimoniului industrial din Turcia.
Astăzi complexul cuprinde diferite funcţiuni publice facilitând organizarea de evenimente precum conferinţe, expoziţii, seminarii şi diferite ateliere. De la început s-a dorit atât o reutilizare a clădirilor industriale ale turbinelor şi ale boilerelor în muzeu al Energiei, bibliotecă publică, cât  şi construirea unui muzeu de artă contemporană, a unui corp nou de trei etaje pentru sălile de cursuri ale facultăţilor de Artă, de Ştiinţe şi de Comunicare ale Universităţii Bilgi Istanbul, urmând să se se înceapă lucrările la o sală multifuncţională, clădire proiectată de Emre Arolat. Viitoare sală de concerte şi un amfiteatru cu 7.000 de locuri în aer liber.

ARHITECŢII
Rectorul facultăţii de arhitectură a Universităţii Bilgi, arhitectul Yhsan Bilgin a coordonat proiectul de reconversie. Biblioteca a fost realizată de arhitectul Nevzat Sayin, iar muzeul de artă contemporană şi sala de concerte de către Emre Arolat. Arhitectul Han Tümertekin a reabilitat hala motoarelor transformând-o în Muzeul Energiei.

FUNCŢIUNI
Complexul Santral Istanbul a fost inaugurat oficial în septembrie 2007, deşi mare parte dintre clădirile complexului erau şi sunt încă în construcţie. În curând va fi inaugurată biblioteca, amenajată în fosta hală a boilerelor. Aceasta urmează să fie cea mai mare din Istanbul, cu o capacitate de 1.000 de locuri.
Fostele locuinţe ale funcţionarilor şi clădirea administrativă au fost reabilitate fiind amenajate în facilităţi de rezidenţă, întrucât Santral Istanbul îşi propune să acorde anual 1.000 de burse artiştilor, arhitecţilor, designerilor, filosofilor, cercetătorilor din diferite domenii.
La fel de inedite ca muzeele şi biblioteca sunt cafenelele So Café şi Otto Santral. Aceasta din urmă devine noaptea club găzduind diferite evenimente şi concerte de muzică. 


MUZEU DE ARTĂ
O parte dintre clădirile industriale au fost demolate după închiderea Centralei în 1983, cu mult înainte de începerea proiectului de reconversie, dar pentru că vechile fundaţii erau încă vizibile noua inserţie s-a construit pe acestea. Aceste corpuri de clădire demolate erau situate aproape, dar în clădiri separate de halele motoarelor.
Cele două clădiri noi se caracterizează printr-o expresie arhitecturală flexibilă. Biroul de arhitectură EAA condus de arhitectul Emre Arolat, care a realizat proiectul muzeului a dat o mai mare importanţă contextului în care urma să fie integrată noua structură, de aceea predomină consistenţa conceptuală şi nu corespondenţele vizuale specifice arhitecturii contemporane. Funcţiunea a determinat o abordare categorică de natură tactilă şi vizuală.
Noile structuri sunt masive, concepute de aşa manieră încât să respecte atât vechea volumetrie cât şi regimul de înălţime iniţial, dar cu o tratare a faţadelor care să nu aparţină vreunui stil. Pentru ca noile clădiri să devină parte integrantă a sitului, nu trebuiau să denote o perioadă sau un stil anume.

Înalte de cinci etaje cele două corpuri din beton armat au faţadele exterioare din sticlă acoperite cu o plasă din aluminiu fiind şi ecrane proiectoare. Cele două corpuri sunt unite prin pasaje de sticlă. Culorile gri şi alb se potrivesc cu rugina şi tonurile de brun ale corpurilor originale ale Centralei. Plasa din metal pe o structură din beton omogenizează clădirea. Faţadele sunt poate banale ziua, însă noaptea devin adevărate surse care proiectează lumini colorate, adevărate repere pentru semnalarea la distanţă a unor repere culturale asemenea farurilor. Lumina face ca învelişul din plasă exterior să pară aproape invizibil.
La fel ca structurile vechi ale Centralei Electrice, cele noi au interioarele dense, aproape greoaie, iar în exterior un înveliş din metal, semitransparent, luminos, care acoperă fără să atingă partea centrală. Muzeul este un exemplu de arhitectură introvertită, unde nu contează exteriorul cât spaţiile interioare şi jocurile infinite de lumini.

MUZEU SAU GALERIE
În prezent nu are o colecţie proprie expusă, ci funcţionează ca o galerie, în care sunt expuse diferite expoziţii temporare. Expoziţii temporare precum "Modern Aspects" de la Centrul Pompidou, "Touch me Istanbul", artă digitală art ZKM, Karlsruhe, "An Interpersonal Journey", artă multimedia MUSAC, Mahrem şi Modern and Beyond, 450 de lucrări de artă a 100 de artişti turci dintre 1950-2000.
Muzeul de Artă din cadrul Santral Istanbul doreşte să încerce o revitalizare urbană, dar şi o reconciliere a artei arhaice şi a celei contemporane prin crearea unei interfaţe pentru interdisciplinaritate şi dialog prin rezidenţe în domeniul artei, culturii şi noii media. Acesta va fi unul din locurile importante de desfăşurare a evenimentelor în strategia culturală a Istanbul 2010.


OBIECTIVELE SANTRAL ISTANBUL
Sunt creaţia, dialogul cultural şi interdisciplinaritatea, principii asemănătoare altor proiecte renumite precum: "Friche de la Belle de Mai", l’UfaFabrik din Berlin, Halles Shaerbeek din Bruxelles, "l’Usine" din Geneva, Bloom de Milan sau l’Atenaou popular din Barcelona. Ambiţii prea mari afirmau scepticii în anul 2004.
Totuşi Santral Istanbul a fost inaugurat oficial la 8 septembrie 2007, deşi o mare parte este încă în construcţie. Astfel o fostă uzină electrică a devenit un centru cultural, unde se organizează conferinţe, expoziţii, seminarii, ateliere şi concerte. Moara Asan sau Uzina Filaret de ce nu pot avea acelaşi viitor?

×