Scarile sunt elemente de constructie folosite pentru parcurgerea diferentelor
de nivel calcand pe suprafete orizontale. Combinatia dintre forma si materialele
de constructie folosite la realizarea lor poate aduce in casele dumneavoastra
un element pe cat de util, pe atat de estetic.
Ca orice element structural, si la
scarile de
interior exista o serie de clasificari. In
functie de amplasament, destinatie, deservire
si tratare, clasificari evidente si pentru
nonspecialisti: interioare si exterioare, monumentale,
principale si secundare, intr-o rampa, in
doua sau mai multe rampe, drepte, elicoidale,
balansate sau cu podest intermediar, cu sau fara
contratreapta etc.
In functie de inaltimea treptelor, scarile sunt:
cu trepte joase, cand inaltimea treptei este
mai mica de 16,5 cm, utilizate la scarile monumentale,
la spitale, gradinite, camine de copii si
de batrani, precum si la scarile exterioare, in special
la cele din zonele verzi: parcuri, gradini;
cu trepte medii, inaltimea treptei fiind intre
16,5 cm si 17,6 cm, utilizate la scarile principale si
la unele scari secundare, in special cand acestea
deservesc cladiri cu functiuni publice;
cu trepte inalte, inaltimea treptei fiind intre
17,6 cm si 22,5 cm, utilizate la scarile spre poduri
sau pivnite si la unele scari secundare.
Ca principiu, inaltimea treptei variaza invers
proportional cu numarul de niveluri deservit de
o scara. Pentru mai mult de 4 niveluri se recomanda
scaderea inaltimii treptei la 17 cm, cu o
latime de 29 cm, aceasta proportie fiind dovedita
ca necesitand cel mai mic efort fizic. Pentru
asigurarea unui confort sporit si in stransa corelat
ie cu mecanica si dimensiunile medii ale corpului
uman, latimea treptei a fost determinata,
matematic, in functie de inaltimea acesteia, formula
2h+l=62â¦64 avand o singura variatiune: in
cazul scarilor destinate in mod special copiilor in
primii ani de viata, caz in care formula devine
2h+l=58â¦60 cm.
Lungimea treptei se determina in functie de
numarul de fluxuri de circulatie, variind intre 90
cm pentru un flux de circulatie si 250 cm pentru
cinci fluxuri. La lungimi ale treptei de peste 270
cm devine necesara aparitia balustradelor intermediare,
cu rol de dirijare si limitare a fluxului de
persoane.
Un alt aspect este forma treptei. Pentru ca
aceasta sa poata fi utilizata pe toata latimea ei,
treapta trebuie sa fie de forma dreptunghiulara,
adica scara sa fie dreapta. In cazul unui numar
prea mare de trepte intre doua caturi succesive,
se recomanda intreruperea lor prin podeste intermediare,
a caror latime este egala cu lungimea
treptei. Latimea podestului de sosire este
determinata de lungimea treptei, la care se adauga
latimea foii de usa care separa casa scarii de
circulatiile orizontale ale cladirii, dar care nu poate
totaliza mai putin de 160 cm, toate aceste
dimensiuni fiind reglementate de normele de
protectie la incendii.
La cladirile cu functiune rezidentiala avand
maximum 3 etaje, se pot utiliza scari blansate, cu
trepte de forma trapezoidala, a caror latime minima
nu poate scadea sub 18 cm, in timp ce maxima
poate ajunge pana la 40 cm. La scarile de
forma curba sau elicoidala, latura ingusta a
treptei are forma curba, in timp ce latura exterioara
poate avea si taietura dreapta. Pentru ca
treapta unei astfel de scari sa poata fi folosita pe
toata latimea ei, raza curbei balustradei trebuie
sa fie de minimum 1,50 m. Stim cu totii scara elicoidala,
cu miez central, in general din teava de
otel, foarte decorativa, ocupand poate putin
spatiu, dar prea putin confortabila. Vangurile (echivalentul
grunzilor in cazul scarilor) pot fi drepte
sau in cremaliera (dintate), pot fi autoportante
sau sprijinite pe grinzile podestelor si, in functie
de amplasament, pot fi interioare, laterale (la
ambele capete) sau centrale.
Parapetele/balustradele, prin STAS, au inaltimi cuprinse intre 80 cm si 90 cm, in functie de
prezenta sau de absenta casei scarii, dar chiar si
aceste dimensiuni variaza invers proportional cu
latimea balustradei, la o latime a parapetului de
60 cm, inaltimea acestuia putand scadea cu 20
cm in cazul scarii libere si cu 10 cm in cazul celor
amplasate intr-o casa a scarii. La partea superioara,
balustrada se termina cu o mana curenta,
in cazul in care scara este delimitata de un perete,
aceasta fixandu-se direct pe perete. In general,
la mai putin de 3 fluxuri de circulatie se accepta
prezenta unei singure maini curente. Inaltimea libera de trecere pe o rampa de scara este
de minimum 2,00 m pentru scarile principale si
de 1,90 m pentru cele secundare, considerand
distanta cea mai mica intre treapta de circulatie
si intradosul rampei de deasupra sau grinda de
podest, sub grinda fiind, in general, inaltimea
cea mai mica.
Materiale de constructie
Din punctul de vedere al materialelor de fabricat
ie, scarile pot fi din lemn, metalice, din beton
armat turnate la sit sau prefabricate ori o
combinatie a acestor materiale, fiecare dispunand
de finisajele cele mai diverse: marmura,
gresie, linoleum, mocheta, lemn si, in cazuri deosebite,
dar si cu efecte estetice deosebite,
sticla. Scarile din beton armat, folosite cu precadere la constructiile de mari dimensiuni (blocuri
de locuinte, cladiri de birouri etc.), prefabricate
sau turnate la sit acopera o mare varietate de tipologii
constructive, in general, mai mult functionale
decat estetice, cu marea exceptie a scari
lor monumentale, eventual autoportante, in cazul
carora, mai mult decat forma, impresioneaza
finisajele somptuoase: marmura, inox, sticla.
Scarile prefabricate, folosite in general pentru
constructii tip (blocuri de locuinte etc.), in care
se folosesc scari intr-o singura rampa sau in
doua rampe, sprijinite pe vanguri (laterale, de
obicei, vangul central fiind mai putin utilizat in
aceste cazuri) sau, la capete, pe grinzi intermediare.
Finisarea acestor scari este, de obicei, modesta,
un mozaic turnat, de exemplu. In cazul
cladirilor unicat sau de serie mica se prefera scarile turnate la sit, cu atat mai mult cu cat e foarte
probabil ca estetica locuintei sa impuna o forma
mai putin obisnuita, de obicei o variatiune la
tema. Aici, finisajele pot fi nenumarate: imbracate in lemn, complet sau doar treptele, lasand
contratreapta tencuita, dar, in acest caz, zona
centrala a contratreptei va trebui reconditionata
relativ des din pricina uzurii rapide a finisajului. In
general, se prefera acoperirea completa a fetei
scarii si a balustradei (unde este cazul) cu lemn,
lasand intradosul liber pentru tencuiala, cu atat
mai mult cu cat se practica instalarea corpurilor
de iluminat pe intradosul scarii (v. hoteluri). In
cazul functiunilor rezidentiale se mai practica si
acoperirea cu mocheta (traversa sau dale speciale
pentru trepte) de trafic mediu sau intens, in
timp ce, pentru functiunile publice ori in cazul
scarilor monumentale, se prefera marmura,
travertinul sau materialele compozite artificiale
pe baza de praf de marmura, balustradele acestora
putand fi acoperite cu acelasi material, daca
sunt pline sau din fier forjat (v. balustradele din
perioada Art Nouveau, in care acestea au
capatat valente artistice), din inox, care se pare
ca devine din ce in ce mai versatil in ceea ce
priveste formele pe care le poate lua, din lemn,
clasice, ce-i drept, dar nu totdeauna monumentale.
Pentru zonele geografice care permit acest
lucru sau in spatii umede se mai utilizeaza, pentru
finisarea scarilor, gresia sau semigresia, recomandata
fiind cea special creata pentru asa
ceva, cu nas si striuri antiderapante pe margine.
Scarile metalice, folosite in mediul industrial
sau ca scari de incendiu, dar nu exclusiv, au, in
general, avantajul rezistentei, dar nu si pe cel al
frumusetii in acceptiune generala (mai putin in
cazurile in care tema data este deconstructivismul),
dar si acestea pot fi innobilate. O astfel de
innobilare, deja clasica, este cea a scarilor elicoidale
cu reazem central si cu rame metalice
pentru fiecare treapta in parte, in care stau sprijinite
trepte din lemn sau din sticla (duplex,
armata etc.). In ceea ce priveste scarile fabricate
din lemn, desi se recomanda folosirea unei
esente mai dure (stejar, de exemplu), in ultima
vreme se prefera lemnul de brad, datorita accesului
usor la materia prima si a prelucrarii facile,
cu amendamentul ca lemnul de brad lucreaza in
timp si, utilizat la structuri, poate afecta durata
de viata a acestora. In momentul de fata, se mai
folosesc scari de lemn doar pentru cladirile rezident
iale, mai ales la cele cu functiune de casa de
vacanta, si ca scari secundare, de pod etc. Intr-o
perioada insa in care betonul nu era material
dominant, scarile din lemn ajunsesera la un grad
de finisare remarcabil, vizibil acum doar prin
casele boieresti de altadata.
Spatiul de sub scara adaposteste o intreaga
lume in miniatura, lucru certificat de nenumarate
fragmente de literatura (romantica sau nu).
Utilizat in mod special ca zona de depozitare,
acest spatiu a evoluat intr-o asemenea masura
incat, in momentul de fata, s-a ajuns chiar in situat
ia in care se creeaza mobilier in trepte, special
adaptat inaltimii de treapta medie, care, in
partea de jos, are o zona de depozitare foarte
complexa, cu zeci de raftulete, usite si sertarele,
in timp ce partea superioara, in general neglijata,
formeaza o scara catre nivelul urmator, cu
predilectie un pod de mici dimensiuni sau o
supanta. Genul acesta de mobilier cu dubla destinat
ie este utilizat mai ales in camerele de copii,
in care spatiul de la etaj poate primi destinatia
unui loc de joaca tranformat intr-o lume secreta,
numai de ei vazuta, dar si de dormitoare in care
etajul/supanta poate adaposti locul de dormit
propriu-zis sau o zona pentru mic-dejun/cafea si
in birouri private, in care etajul va cuprinde biblioteca
sau zona de meditatie. In aceasta categorie,
a scarii ca parte componenta a mobilierului,
se incadreaza si cea verticala, tip scara de
pod, utilizata la paturile suprapuse folosite in
camerele pentru copii sau in case de vacanta,
cabane etc., precum si scarita, culisanta sau nu,
utilizata in bibliotecile in care rafturile se inalta
pana la tavan, iar accesul la rafturile de sus este
mai greoi. La aceste scari, ultima treapta fiind
folosita ca suport de carti pentru consultarea la
raft, este ceva mai lata decat celelalte.
Arh. Ioana Carabulea
IMAGE DESIGN, Tel: 0722-558.239