Supraînălţare a unei vile moderniste din Parcul Domenii

UN EXEMPLU REUŞIT DE TRANSFORMARE A PODULUI ÎN MANSARDĂ. Parcelarea sau Parcul Domenii a fost amenajat pe un teren situat pe atunci la marginea Capitalei. Până în 1916 aici se întindea via Şcolii Superioare de Agronomie. În urma legii din 6 aprilie 1916, a fost parcelată de inginerul Grigore Popescu în loturi, mari şi medii, împărţite pe 12 străzi, plantate cu tei de la Ţibăneşti.

Strada Aviator Ştefan Sănătescu este una dintre primele trasate în acest "cartier tihnit bucureştean, cu multă verdeaţă, cu străzi şi loturi tipice, cu vile şi viline variate" scria, în 1955, Petre Pandrea, unul dintre rezidenţi.

"CONDIŢIUNI DE VÂNZARE"
În iulie 1921 Ştefan Simionescu, funcţionar la Ministerul Domeniilor achiziţiona lotul 107, cu o suprafaţă de 576 mp, în valoare de 853 lei şi 70 de bani, urmând să plătească încă 8.640 lei pentru lucrările "de edilitate".

Iniţial numai funcţionarii Ministerului Domeniilor aveau dreptul exclusiv de a cumpăra aceste loturi, de unde şi numele Parcelarea sau Parcul Domenii. Sumele urmau să fie achitate în rate lunare, timp de 10 ani, fiind oprite direct din salariul cumpărătorului. De asemenea, timp de 10 ani, putea înstrăina proprietatea doar unui alt funcţionar al Ministerului Domeniilor, şi nu avea dreptul să o ipotecheze decât pentru construirea imobilului. Parcela era indivizibilă.

"CONDIŢIUNI DE CONSTRUCŢIUNE"
Cumpărătorul se obliga ca "în trei ani de la încheierea lucrărilor de edilitate, să îşi ridice locuinţa şi numai după unul din tipurile de construcţiuni întocmite şi aprobate de Primăria Capitalei, pentru toţi cumpărătorii din aceste loturi". Contractele specificau construirea de reşedinţe doar parter, etaj şi mansardă. Proprietarul trebuia să "admită de asemenea retragerile prevăzute pentru aceste construcţiuni". Dacă dorea "să facă o clădire mai mare decât tipurile admise" planul acesteia trebuia să fie aprobat de Ministerul Domeniilor. Se mai prevedea că toţi "cumpărătorii loturilor se vor supune fără nici o răspundere din partea Ministerului, la toate obligaţiunile impuse de Primăria Capitalei". La sfârşit se stipula: "toate condiţiunile acestui contract sunt esenţiale în acest sens, nerespectarea ori cari din ele atrage rezilierea lui fără somaţiune, punere în întârziere sau judecată. Ministerul are şi dreptul de a anula pe cale de judecată toate actele făcute contrar acestui contract".

PE SĂNĂTESCU LA NR 40
Modernismul era încă un subiect controversat în 1932, fiind considerat un "stil fără de stil", iar clădirile "cuburi înalte fără acoperişuri, cu forme de vapoare, sobe, monotone, aspre şi banale" scria Victor Asquini în revista Arhitectura. Ceea ce nu l-a descurajat pe Ştefan Simionescu, care în urma autorizaţiei nr. 13720/1932, a început construcţia vilei sale, proiectată de arh. Robert N. Michăescu în stil Bauhaus.

ELEMENTE DE ARHITECTURĂ
O casă care se înscrie în linia generală a modernismului bucureştean. Prin pezenţa bow-window-ului combinat cu un balcon, a ochiului de pod, în triplu exemplar ca nişte cabine de vapor transatlantic, dematerializarea colţului prin folosirea ferestrei de colţ, folosirea acoperişului terasă,  a suprafeţelor vitrate de dimensiuni mari, sublinierea soclului, flexibilitatea planului şi marcarea accesului prin retragerea acestuia din planul faţadei. O atenţie specială este acordată şi holului de acces şi casei scării. Vila este rezultatul altenării volumelor, a articulării de corpuri geometrice şi a exploatării unghiului drept.

Arhitectul a încercat să ofere facilităţi suficiente atât parterului cât şi etajului. Clădirea este concepută ca o locuinţă unifamilială P+1, demisol şi pod. Parterul şi etajul au fiecare o suprafaţă construită de 103.30 mp, pod de 30 mp, iar pivniţa de 64.55mp. Parterul şi etajul sunt compartimentate fiecare cu vestibul, salon, birou în zona de zi. Acces secundar către bucătărie, cămară, grup sanitar şi zona de noapte cu dormitor deservit de o baie. Spaţiile de depozitare, spălătoria şi uscătoria erau la demisol, iar camera sevitorilor în pod, unde se ajungea prin aceeaşi scară care urcă la etaj.  Intrările sunt complet separate, astfel fiind asigurată intimitatea.

AMENAJAREA PODULUI
Imobilul situat în Strada Av. Ştefan Sănătescu nr. 40 este protejat prin planul urbanistic, zona protejată numărul 73 "Domenii". Casa este trecută cu galben, care semnifică "clădiri cu grad mediu de protecţie - intervenţii posibile". De aceea proprietarul a trebuit să întocmească 6 variante de amenajare a podului, până când a primit aviz favorabil de la DCCPCNMB. Aceste proiecte au fost realizate de arhitectul R.V. Frumuşani şi arhitect Cristina Pintilie. Transformarea podului în mansardă trebuia realizată fără modificarea vizibilă a volumetriei, ridicarea vizibilă a pantei acoperişului şi prin păstrarea jocului de volume, texturi, detalii ale tâmplăriei, a tencuielii rugoase, toate acestea fiind caracteristice arhitecturii moderniste.

Lucrările au început cu o consolidare, realizată prin zidărie armată, bordarea golurilor de uşi şi ferestre şi abia apoi cu mansardarea podului existent, modificarea şarpantei şi refacerea învelitorii. Nu au fost necesare intervenţii la fundaţii, întrucât clădirea nu prezintă degradări structurale. Această transformare implică obligativitatea păstrării cotei la atic. Soluţia arhitecţilor a propus refacerea podului în vederea mansardării şi obţinerea unor pante mai pronunţate ale acoperişului, eliminând astfel posibilitatea stagnării zăpezii şi infiltraţiile la ultimul nivel. Înălţimea la cornişă este de 7.40 m, respectiv 9.00 m, iar cea de la coamă 8.10 m, respectiv, 9.40 m. Soluţia propusă pentru învelitoare a fost rezolvată astfel încât înălţimea la cornişă să fie menţinută, iar înălţimea maximă a coamei să fie de 8.35 m, respectiv de 9.90 m, încadrîndu-se în cerinţele certificatului de urbanism.

Învelitoarea acoperă 55% din spaţiul mansardei, care are o suprafaţă de 29.40 mp şi o înălţime de 2.60 m (casa scării, camera şi spaţiul de depozitare, deja existente). Restul de 45% rămâne necirculabil, dar vizitabil, avand o suprafaţă de 24.50 mp, o înălţime max de 1.45 m.

Acoperirea s-a făcut cu o şarpantă uşoară pe scaune din lemn, având o învelitoare din tablă. Sprijinirea acesteia s-a realizat pe 2 ziduri suplimentare, ridicate până la înălţimea celor existente din faţada principală de 9.00 m. Acoperişul peste podul necirculabil a fost sprijinit pe o grindă din beton ce o prelungeşte pe cea existentă. Suplimentar şarpanta se sprijină şi pe două rânduri a câte patru popi, poziţionaţi alipit celor două ziduri de rezistenţă ce delimitează spaţiul locuibil al mansardei. Popii sunt placaţi cu plăci din gips carton rezistent la foc 60 de minute. Astfel a fost menţinut aspectul general existent al imobilului, prin faptul că acoperirea cu pantă uşoară peste podul nelocuibil respectă în linii mari acoperirea iniţială, fiind insesizabilă de la nivelul ochiului, iar acoperirea de peste spaţiul locuibil este mascată în spatele peretelui casei scării.

Valoarea de utilizare a acestei vile moderniste a crescut în urma consolidării structurii, măririi suprafeţei utile, a recompartimentării, a ridicării gradului de confort termic şi a eliminării umidităţii.

CUMPĂRATĂ PENTRU A FI DEMOLATĂ
Acest articol doreşte să ofere alternative celor care cumpără imobile în zone protejate numai pentru a demola. Începută la 23 septembrie, desfiinţarea imobilului de pe strada Av. Ştefan Sănătescu 37 a fost oprită la 2 octombrie de Prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei, care a trimis la Tribunalul Bucureşti acţiunea de anulare în instanţă a Autorizaţiei de desfiinţare  nr. 181/23/S/30748 din 15.09.2009, emisă de primarul Sectorului 1. Acţiunea se bazează pe faptul că, între prevederile certificatului de urbanism emis de Primăria Sectorului 1, pe de o parte, şi prevederile avizului emis de Direcţia de Cultură a municipiului Bucureşti, pe de altă parte, există discrepanţe evidente care încalcă şi prevederile PUZ-ului aplicabil zonei respective. Din momentul formulării acţiunii de către Prefect, orice activitate în locaţie este suspendată până la pronunţarea Instanţei. Cu toate acestea domnul Dumitru Bănuţ demolează fără scrupul proprietatea achiziţionată cu 780.000 de euro.

PREVEDERI LEGALE
"În conformitate cu art. 8 din Legea 50/1991, proprietarii pot executa fără autorizaţie, reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate, reparaţii sau înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma acestora, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, zugrăveli şi vopsitorii interioare, reparaţii şi înlocuiri la finisajele interioare şi exterioare, tencuieli, placaje, alte asemenea, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor, reparaţii instalaţia tehnico-sanitară, fără implicaţii asupra structurii de rezistenţă sau a aspectului arhitectural. Pentru încadrarea în prevederile legale, rămâneţi direct răspunzători" spune Serviciul Autorizaţii de Construire şi Reglementări Urbanistice al Primăriei Sectorului 1. În urma HCGMB 34/2009 au fost informaţi proprietarii vizaţi direct?

FINISAJELE INTERIOARE
Interiorul aerisit este compartimentat în dormitor, zonă de zi, bucătărie mică şi baie proprie. Pereţii au fost trataţi cu tencuieli drişcuite fin, gletuiţi şi finisaţi cu zugrăveli lavabile de culoare albă. Tavanul element component important, atât din punct de vedere estetic, cât şi funcţional, este din gips carton rezolvat printr-o soluţie artistică care se adaptează acestui spaţiu. Pardoselile sunt calde (parchet) pentru dormitor şi camera de zi, şi reci (gresie) pentru restul încăperilor. Tâmplăria exterioară este parţial cea originală şi parţial din PVC.