Termoizolarea, un prim pas către reducerea costurilor de întreţinere

Confortul termic este unul dintre cele mai importante caracteristici ale unei locuinţe. Indiferent că vorbim de vară sau iarnă, primăvară şi toamnă, în interiorul casei trebuie să existe o temperatură constantă, la care locatarul să se simtă bine. În majoritatea cazurilor acest lucru se poate dovedi greu de realizat fără existenţa unui sistem termoizolant. Este adevărat că în ultimii ani procesul de termoizolare a luat avânt, mai ales că a fost demarat şi proiectul de reabilitare termică a blocurilor, dar pentru ca sistemul să dea randament, există câţiva factori de care trebuie să se ţină cont. Începând de la determinarea calităţii materialelor, până la momentul şi modul aplicării lor fiecare etapă trebuie tratată cu maximă seriozitate. În caz contrar riscaţi să vă alegeţi doar cu o lucrare de proastă calitate şi bani pierduţi.

Termoizolaţia şi rolul ei

Izolaţia termică aplicată de la fundaţie până la acoperiş înseamnă în primul rând îmbunătăţirea confortului termic prin menţinerea unei temperaturi constante. Sistemul împiedică transferul de aer între interior şi exterior, evitându-se astfel pierderile de căldură ceea ce înseamnă reducerea consumului energetic, dar şi protejarea construcţiei. Pot fi utilizate şi chiar este recomandată folosirea diferitelor tipuri de polistiren, în funcţie de zona care se vrea izolată. De asemenea, se poate opta şi pentru vata bazaltică, însă până în prezent soliţia cea mai eficientă din punct de vedere al randamentului termic raportat la costul investiţiei este cea cu polistiren.

Există două game principale de polistiren clasificate în funcţie de aplicabilitate: expandat şi extrudat. Cele două categorii principale de polistiren au proprietăţi diferite în privinţa capacităţii de izolare termică, a rezistenţei mecanice şi a permeabilităţii la umezeală. Serghei Negulescu, director general Austrotherm, atrage atenţia asupra faptului că „prea puţini constructori şi beneficiari iau în seamă importanţa izolării acelei porţiuni de construcţie de la soclu în jos, sau schimburile importante de energie care se petrec la nivelul teraselor neizolate. Prin urmare, lipsa termoizolării la aceste niveluri sau folosirea unui polistiren impropriu au drept consecinţe slaba eficienţă energetică sau deteriorarea rapidă a termoizolaţiei şi uneori, a construcţiei. O casă aşezată direct pe pământ pierde prin placa de beton de la sol până la 20% din căldura necesară încălzirii. În condiţiile lipsei unei termoizolări pierderile sunt deja considerabile”.

Polistirenul expandat, cel mai folosit în termoizolarea locuinţelor se poate diferenţia în cel puţin alte opt tipuri, în funcţie de rezistenţa la compresiune. Recent, pe piaţă au apărut două noi game de polistiren: grafitat şi open. Primul este cu până la 15% mai eficient decât cel standard, însă şi preţul este cu până la 30% mai mare. Polistirenul open este prevăzut cu un sistem de găuri care pemite vaporilor de apă să treacă şi pereţilor să respire.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Lucrări de calitate

Polistirenul este materialul de bază în lucrările de termoizolare, dar un sistem complet şi eficient înseamnă mult mai mult. La fel ca şi polistirenul care trebuie ales în funcţie de condiţiile specifice zonei geografice şi adezivul de lipire sau masa de şpaclu se achiziţionează în funcţie de suportul pe care urmează să fie aplicate: mineral sau lemnos. Diblurile şi colţarele pentru polistiren sunt şi ele parte a termosistemului, la fel ca plasa din fibră de sticlă. Peste toate acestea se aplică amorsa sau grundul şi tencuiala decorativă, care poate avea o compoziţie acrilică sau, recomandabil, siliconică.

Gradul de termoizolare este proporţional cu grosimea plăcii folosite, însă cel mai indicat este să cereţi sfatul unui specialist care va putea determina ce fel de plăci sunt necesare fiecărei locuinţe în parte. La o astfel de analiză se ţine cont de materialele utilizate la construcţia clădirii, de zona climatică şi orientarea geografică.

Alegerea corectă se face şi în funcţie de calitate. Sorin Cristea, director & sales marketing Arcon, spune că este important ca fiecare produs de acest tip „să se regăsească într-un sistem agrementat care este recomandat de un producător. De asemenea, beneficiarii trebuie să solicite vânzătorilor documentele de calitate emise de producător. Aceste documente conţin caracteristicile şi domeniul de utilizare şi trebuie să însoţească produsul. Cele care nu precizează Certificarea Europeană CE cu numărul certificatului sau nu menţionează producătorul nu sunt recomandate.

Normele europene prevăd anumite rezistenţe la compresiune şi tracţiune minime în cazul polistirenului pentru termosistem şi al vatei bazaltice utilizate în acest scop. În principal, trebuie evitate la executarea termosistemului produsele recomandate pentru execuţia faţadelor ventilate, pe care nu se aplică, conform definiţiei faţadei ventilate, nici plasă, nici masă de şpaclu şi nici finisaj”.

Lucrările de termoizolare necesită temperaturi cuprinse între cinci şi 30 de grade, ceea ce face ca primăvara şi toamna să fie perioade optime. Indiferent de cât de bune vă par a fi condiţiile climatice şi oricât de bun ar fi polistirenul ales evitaţi să îl lăsaţi pe suprafaţa pereţilor fără să aplicaţi masa de şpaclu peste el. Expuse direct condiţiilor meteo plăcile vor îmbătrâni şi se vor degrada rapid. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în cazul unui termosistem de proastă calitate care va fi afectat mult mai rapid de ciclurile îngheţ – dezgheţ, de solicitările mecanice extreme, de însorirea faţadei şi umiditate.

O locuinţă care beneficiază de un termosistem corect ales şi aplicat are cu până la 40% mai puţine pierderi de căldură comparativ cu o clădire neizolată.

Greşeli frecvente în lucrările de termoizolaţie

Costurile de termoizolare a unei clădiri pot fi amortizate într-un interval de trei-cinci ani, după care va aduce beneficii pe toată durata de viaţă care este de peste 25 de ani. Pentru a asigura lucrării acestă durată de viaţă este însă necesar să evitaţi să faceţi unele dintre cele mai frecvente şi grave greşeli.

Cele mai multe erori, spune Nicu Filip, director de vânzări la Adeplast, iau naştere din raţiuni economice, iar utilizarea polistirenului necorespunzător, cu un coeficient termic mai mic decât este necesar, este cea mai des întâlnită. Tot din acelaşi motiv se aleg şi materiale adezive de slabă calitate sau care nu sunt pentru polistiren, precum şi un număr insuficient de dibluri. Nici temperatura la care este recomandată aplicarea plăcilor de polistiren nu este respectată în majoritatea cazurilor şi nici timpul de execuţie care trebuie acordat fiecărei etape în parte. O altă greşeală este lipirea polistirenului în puncte şi nu pe toată pe toată suprafaţa plăcii aşa cum ar trebui. De asemenea, nu se acordă atenţie rosturilor dintre plăci care trebuie umplute cu mortar şi nici plasei care este aplicată fără să fie înglobată în stratul de masă de şpaclu. Cu toate că polistirenul poate fi aplicat atât la interior, cât şi la exterior, specialiştii recomandă izolarea exterioară pentru a evita apariţia igrasiei în interior. Termoizolarea pe interior este posibilă numai în cazurile în care reprezintă singura variantă.