Necesitatea primară de a-şi acoperi corpul, de a se feri de frig şi de a-şi infrumuseţa locuinţa i-a făcut pe oameni, cu căteva milenii inainte, să descopere şi să prelucreze din natură tot ce se putea transforma in textil: diferite plante, produse provenite de la animale sau produsul viermilor de mătase.
Necesitatea primară de a-şi acoperi corpul, de a se feri de frig şi de a-şi infrumuseţa locuinţa i-a făcut pe oameni, cu căteva milenii inainte, să descopere şi să prelucreze din natură tot ce se putea transforma in textil: diferite plante, produse provenite de la animale sau produsul viermilor de mătase.
Astfel in Asia, viermii de mătase au revoluţionat piaţa ţesăturilor, in America de Sud, inul, cănepa şi iuta au constituit plantaţii renumite. India este recunoscută pentru producţia de in, iar in Europa, produsele artificiale au fost obţinute cu aproximativ 40 de ani in urmă, ca o consecinţă a dezvoltării demografice, a evoluţiei tehnologiei de obţinere a produselor chimice in laboratoare, dar şi a necesităţii de a inlocui produsele naturale cu cele artificiale, producţia celor naturale aflăndu-se mult sub nivelul de cerere de pe piaţă datorită costurilor.
Clasificări
Materialul natural se cataloghează la răndul lui după factorul producător: animal - lăna şi pielea animalelor (in această categorie intrănd şi viermii de mătase), vegetal - inul, cănepa, bumbacul, iuta şi rafia şi mineral-azbest. Bumbacul este o fibră moale care creşte in jurul seminţelor plantei de bumbac. Această celuloză este aranjată in aşa fel incăt dă bumbacului proprietăţi unice de rezistenţă, durabilitate şi absorbţie. Fibrele sunt folosite pentru realizarea unor ţesături uşoare, fine şi care permit pielii să respire. Bumbacul este capabil să absoarbă o cantitate relativ importantă de lichide, fiind un material format din fibre elastice, scurte şi subţiri. Inul este o plantă ierboasă, cu o tulpină ramificată, la care lungimea tehnică (partea neramificată) este cea mai bogată in fibre. Este o plantă agricolă care se cultivă fie numai pentru fibre, fie in scop mixt, pentru fibre şi pentru sămănţă. Firele de cănepă sunt şi ele foarte folosite, fiind lungi şi rezistente la acţiunea apei şi cu o largă intrebuinţare in confecţionarea ţesăturilor cu o bună durabilitate in timp. Ţesăturile naturale sunt caracterizate de luciul deosebit, senzaţia de plăcere la atingere şi de o consistenţă moale. Cele din bumbac sunt plăcute la pipăit, pufoase, moi, pot avea şi un aspect mat, sunt extrem de confortabile la purtat, iar cele din lănă sunt, de obicei, mai groase, se şifonează mai greu. Textilele sintetice sunt materiale obţinute in mod artificial. Categoria acestor produse este mult mai vastă decăt a celor naturale. Fibre artificiale pot fi din celuloză regenerată - văscoză şi mătase cuproxam (văscoza se mai numeşte şi mătase artificială). Aceasta este constituită din macromoleculele de celuloză aproape pură, cu un grad de polimerizare mai mic decăt al celulozei din bumbac şi cu o rezistenţă mecanică mai scăzută. Fibrele de văscoză sunt mai hidrofile decăt cele din bumbac.
Tot fibre artificiale sunt obţinute din celuloză modificată chimic (mătasea acetat, denumită tehnic acetat de celuloză). Ele se folosesc la fabricarea unor materiale plastice. Mai sunt fibre artificiale poliamidice - fibre de acril, nylon, poliesterice. Nylon-ul este o poliamidă obţinută din petrol. Fibrele de acril sunt obţinute din produse petroliere naturale. Acrilii ard uşor datorită structurii lor specifice. Ţesăturile din materiale sintetice (melană, nailon, tergal, văscoză) au o suprafaţă lucioasă şi fără asperităţi, insă de cele mai multe ori se incarcă elecrostatic, emană căldură şi işi pierd rapid din calitate, scămoşăndu-se.
In multe cazuri, aceeaşi funcţiune o pot căpăta şi materialele naturale şi cele sintetice, insă aceste calităţi sau dezavantaje ale lor fac diferenţa de preţ. Modul de prelucrare finală (brodare manuală sau imprimare) şi introducerea lor in colecţii semnate de designeri celebri au, de asemenea, importanţă in stabilirea preţului de comercializare. Nu de puţine ori preţul produselor naturale este dublu faţă de cel al produselor din fibră artificială. Cel mai avantajos preţ este aplicat amestecurilor dintre cele două materiale, artificial şi natural, in proporţii diferite, cu un plus de rezistenţă datorită părţii sintetice, dar păstrănd proprietăţile părţii naturale.
Locuinţa ecologică
In ultimii ani s-a vorbit despre locuinţa realizată din produse in totalitate ecologice (lemn, cărămidă ecologică etc.), ce se foloseşte de soare pentru a se incălzi, care utilizează produse ecologice in curăţenie şi intreţinere pentru a nu polua mediul şi apa. Acelaşi lucru se intenţionează şi in utilizarea elementelor ecologice pentru amenajarea interiorului. Mobilier din lemn cu ţesătura din produse naturale, draperii, covoare, tapiserii din produse naturale, toate pentru o casă care protejează mediul şi care asigură o viaţă sănătoasă. Aceasta este ultimul proiect al marilor arhitecţi şi designeri, care vor să se intoarcă la utilizarea naturalului cu chibzuinţă, pentru a diminua efectele degradante ale artificialului in viaţa de zi cu zi.
Sfat
Mătasea este potrivită pentru realizarea materialelor decorative, draperii, ţesături vaporoase. Lăna este utilizată de cele mai multe ori pentru fabricarea covoarelor, părul de cămilă este utilizat la confecţionarea tapiseriilor, blana diferitelor animale, in casele rustice, de la munte, aşezate in faţa şemineului sau pe perete, cu rol decorativ. Deşi este acum extrem de promovată ca ultim trend (aplicată pe mobilă, pe scaune şi paturi) nu este recomandată a fi folosită in cazul cuverturilor şi a feţelor de pernă, mai ales in sezonul cald, acest material in contact cu corpul uman emanănd căldură
De cele mai multe ori, acrilul este utilizat in combinaţii cu materiale naturale, fiind rezistent la pătare, nu se dateriorează in timp din cauza expunerii la soare, insă este destul de greu de curăţat, fiind nevoie de curăţătorie chimică. Nylon este opusul bumbacului in ceea ce priveşte trecerea aerului, insă este cel mai rezistent dintre materiale sintetice. Nu se pătează, fiind de cele mai multe ori utilizat pentru huse, tapiserii deschise la culoare, feţe de masă decorative. Polyesterul este un material cu o textură deosebintă, firele acestuia fiind răsucite. Este utillizat in tapiserie. Acetatul este cel mai des utilizat material in confecţionarea draperiilor, pentru că prezintă avantajul de a nu se şifona şi este rezistent la umiditate