Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dintre diferitele operaţii de \ngrijire a plantelor, udarea lor este probabil aceea care ridică cele mai mari probleme. Este o operaţie simplă, dar care necesită experienţă pentru aprecierea cantităţii de apă de care are nevoie o singură plantă şi a momentului oportun, pentru a i-o oferi.
EFECTELE EXCESULUI DE APĂ
Este neplăcut de constatat că majoritatea plantelor mor din cauza unei udări excesive mai degrabă dec~t din cauza lipsei de apă. Pământul saturat cu apă împiedică oxigenarea rădăcinilor, iar apa rece stagnantă favorizează putrezirea lor. Aceasta se întâmplă atunci când planta este stropită zilnic, fără a ţine seama de temperatură sau anotimp.
O plantă sănătoasă absoarbe apa din pământ; apoi, rădăcinile ei lungi transportă sărurile minerale până la tulpină; străbătând ramurile, acestea ajung la frunze. De aici, apa transportă produşii sintetizaţi pornind de la glucide către alte părţi ale plantei care, la rândul lor, ajută la dezvoltarea frunzelor şi rădăcinilor. Apa se consumă atât în timpul respiraţiei, cât şi a tuturor reacţiilor chimice; din acest motiv, planta are nevoie de mult lichid în perioada de creştere. Totuşi, dacă planta este udată excesiv se pot produce putrezirea rădăcinilor şi ofilirea ei.
Când pământul este saturat cu apă rece şi stagnantă ce absoarbe oxigenul, rădăcinile nu mai pot absorbi cu randament corespunzător substanţele nutritive necesare pentru viaţa plantei. Este necesar să se examineze rădăcinile cu scopul de a le elimina pe cele putrezite.
Această operaţie este destul de simplă: scoateţi planta din vas şi eliminaţi fiecare rădăcină suferindă care prezintă o culoare maron. Tracţionaţi cu delicateţe rădăcinile: dacă stratul extern al lor se desprinde cu uşurinţă înseamnă că rădăcina este putrezită; nu puteţi face altceva decât să tăiaţi rădăcinile moarte şi să speraţi că planta îşi va reveni.
POATE NU ŞTIAŢI CĂ...
A şti să apreciaţi când trebuie udate plantele este o deprindere obţinută prin experienţă, după ce aţi urmărit pentru o perioadă de timp modul de creştere a plantelor; nu este însă o operaţie dificilă. Există câteva reguli simple pe care trebuie să le memoraţi; după aceea veţi începe să vă simţiţi mereu capabili să executaţi corespunzător această operaţie.
Plantele au nevoie de multă apă în timpul creşterii, în special primăvara şi vara, mai ales atunci când apar primii boboci şi planta înfloreşte. Daţi-le în schimb puţină apă toamna şi iarna, când temperatura scade şi majoritatea plantelor se găsesc în stare de „repaus vegetal".
Totuşi, dacă planta se află într-o cameră foarte încălzită, trebuie udată des.
O plantă ale cărei rădăcini s-au extins în interiorul întregului ghiveci are nevoie să fie udată mai des decât una ale cărei rădăcini mai au încă spaţiu unde se pot extinde.
Având o consistenţă spongioasă, compostul pe bază de turbă nu se usucă rapid, reţinând multă apă. În schimb, cel pe bază de pământ nu reţine mult timp apa, uscându-se repede. |n acest caz, scufundaţi ghiveciul până la marginea superioară într-o găleată cu apă călduţă până când suprafaţa compostului devine umedă, apoi scoteţi-le afară şi aşteptaţi să se scurgă apa. Repetaţi această operaţie atunci când compostul este uscat.
Plantele aflate în ghivece de teracotă trebuie udate de două ori mai mult decât cele din ghivece de plastic, deoarece apa este absorbită prin porii teracotei şi trece prin pereţii vasului, evaporându-se ulterior.
Plantele trebuie udate dimineaţa, când temperatura este ridicată; dacă le udaţi seara, rămân umede întreaga noapte.
Primăvara învioraţi plantele cu stropiri abundente.
