Un zambet pentru Anul aderarii

In 2007 am aderat, urmeaza integrarea In 2007 am aderat, urmeaza integrarea

Iarna uscata in Romania, cu ceva zapada trimisa din Ceruri, in mod evident bine calculat, numai pe partiile de schi cele mai accesibile… Temperaturi scazute care au tinut copilasii in casa, pe langa bradul impodobit sub care s-a desertat, parca mai bogat ca niciodata, sacul Mosului. Multe petreceri in piata publica, in localuri private, in discoteci invadate de Craciuni amatori sau profesionisti, ba chiar si de Craciunite sumar echipate. Cum bine-a zis dom’ Tiriac al batran, si anul acesta poporul nostru de sarmalagii si-a indeplinit constiincios datoria traditionala, mirosul de varza murata asezandu-se imbietor peste tara.

BUZDUGANUL CONSUMERIST

Ca in vechile noastre bazme cu zmei, Ilene Cosanzene si Feti-Frumosi, Uniunea Europeana la care am aderat de buna voie, dar si siliti de altii, a izbit in Poarta Sarutului cu buzduganul consumerist. Magazinele au fost pur si simplu luate cu asalt, nebunia cuparaturilor a atins cu pana ei magica tot romanul, chiar si pe acela cu famelie mare si renumeratie mica, dupa buget.

O simpla contabilizare a ambalajelor rezultate dupa desfacerea cadourilor si inghesuite prin ghene sau indesate in tomberoane ar fi putut oferi material de analiza pentru o comisie (eventual prezidentiala) desemnata sa redacteze partea a doua a documentului care a condamnat aspru si definitiv comunismul cel ilegitim si criminal.

Pana si dimensiunile brazilor au inregistrat cote mult mai mari, celebrul "bradulet, bradut, bradut…" ajungand la baritai bradul de trei metri inaltime si trei milioane lei latime. Asadar, am cam vazut cum e sa consumi bine, asteptam sa vedem si cum e sa castigi corespunzator.

FARA PETARDE, CU DECIBELI

Singurii care par sa fi suferit anul acesta de Sarbatori par a fi fost importatorii si distribuitorii de petarde si pocnitori, pe care vigilenta si asprimea autoritatilor i-au pus in imposibilitatea de a-si vinde marfa cum se cuvine si de a zapaci comunitati intregi de oameni pasnici cu bubuituri si pocnete interminabile.

Pe arii restranse si populate mai cu seama in mod benevol de catre tanara generatie au rasunat decibelii statiilor de amplificare. Pe scene improvizate s-au urcat si au pus mana pe instrumente si pe microfoane solisti si trupe de valori si cu veleitati diverse.

Cantautori sau fatute siliconice, folcloristi, rockeri sau barzi intarziati au fost trimisi (cei mai multi dintre ei pe bani publici) sa distreze lumea si sa faca obisnuitele urari cat mai atractive.

TELEVIZIUNILE SURORI

In atmosfera generala de voiosie si fraternitate, pana si televiziunile concurente au devenit surori usor de confundat, tragand inregistrari la sabloane comune, refuzand orice idee inovatoare sau originala. Redactiile au inregistrat colinde identice, reporterii au dat fuga impreuna la acelesi evenimente, stirile s-au ocupat in corpore de bulimia romanului, traficul ingreunat si revelionul pe meridianele globului. Vedetele noastre de toate zilele au trecut cu gratie (cred ele…) de pe o sticla pe alta si emisiunile de divertisment au folosit scenarii scrise de aceiasi maesti ai genului care, de decenii intregi, nu fac decat sa bage pe textul-cadru insinuari de actualitate. Am revazut resemnati aceleasi filmulete americanesti moralizatoare si mobilizatoare, am ascultat voci angajate de catre proprietarii de patinoare, am dat in mintea desenului animat si a documentarelor pentru prescolari. Bine ca s-a terminat si se intorc pe micul ecran politicienii…

RAZBUNAREA GOLANILOR

In Piata Universitatii s-a construit prima baricada bucuresteana si au murit primii oameni in 1989. Tot aici, anul acesta au depus, printre altii, coroane de flori in memoria martirilor revolutiei si Liga Euroatlantica a luptatorilor din Revolutie sau Asociatia luptatorilor si revolutionarilor florari. In istorica Piata unde au plantat minerii bate si flori s-a deschis in mod simbolic, dar cat se poate de oficial, poarta catre Uniunea Euroreana. Poarta pe care o zgaltaiau de zor golanii lui Ion Iliescu dezaprobati, la acea vreme, de catre masele largi de pensionari, dar si de nume sonore azi, precum Mircea Dinescu sau Cristian Tudor Popescu. Asadar, un fel de razbunare a golanilor a venit cu focuri de artificii, numaratoare prezidentiala inversa si valuri de sampanie scurse pe asfaltul odinioara insangerat.

INTRE ADERARE SI INTEGRARE

Daca am sarbatorit, pe buna dreptate, aderarea la o Europa din care n-ar fi trebuit sa lipsim nici o zi, cred ca ar cam fi timpul sa ne apucam serios si de integrare. Desi toata lumea pare a fi de acord ca drumul intre cele doua ipostaze este lung si, pe alocuri anevoios, nimeni nu stie ce ne asteapta de fapt in materie de munca, seriozitate, onestitate. Europa civilizata nu ne primeste cu ghirlande de flori, cu saci doldora de bani sau cu laptele si mierea curgand abundent prin pridvor.

Anul in care intram va fi unul de zbucium, poate de ingenunchieri, un an al limpezirilor politice si sociale, un an al dezmeticirii. Cred ca va trebui sa o luam multi dintre noi de la capat, sa invatam o alta lectie a trairii, sa stim mai ales ce avem de uitat si ce avem de tinut minte, sa redobandim o identitate nationala aproape ratacita. Dar mai cu seama va trebui sa renuntam a mai face politica pe scara blocului, pe ulita, la crasma sau la televizor si sa incepem a ne manifesta convingerile prin felul in care ne educam copiii si prin felul in care votam atunci cand suntem chemati la urne. Pana la urmatorul Revelion ne asteapta un an mai greu decat cel care a trecut si, poate mai usor decat cel care il va urma. El ar putea ramane in istoria noastra anul adevaratei Revolutii.

OPTIUNEA IZOLARII

Si la noi, dupa model occidental, din ce in ce mai multi concetateni opteaza pentru solutia izolarii, pentru petrecerea sarbatorilor crestine si intrarea intr-un an nou departe de zgomotul si furia festiva a societatii. Anul acesta, mai multe firme specializate, dar si intreprinzatori particulari au oferit spatii de cazare si servicii complete sau semicomplete in cabane "pierdute" in decor, aflate la mare distanta de asezarile mai mult sau mai putin populate. Avantajele unei astfel de alegeri tin de conditiile de relaxare totala, de normele unei intimitati asumate sau de satisfacerea spiritului de aventura. In oricare dintre situatiile enumerate o componenta esentiala a ofertei trebuie sa fie asigurarea conditiilor de maxima securitate indiferent de capriciile vremii.