KOGALNICEANU
NEGRUZZI
"Cine citeste «Scara cartii de bucate» scoasa de Kogalniceanu si Negruzzi are sentimentul ca patrunde intr-un univers de arome si delicii vizuale in genul «Camarii de fructe» evocata de Ion Pillat", scrie Mircea Zaciu in deschiderea prefetei la cartea "200 de retete cercate de bucate, prajituri si alte trebi gospodaresti", editia din 1973. Publicata prima data in 1841, la Iasi, culegerea de fata este mai mult decat o simpla carte de bucate, ea putand fi citita intr-o cu totul alta cheie. Un adevarat album de gusturi si culori al acelor vremuri. O istorie prescurtata a mentalitatilor. O pagina despre filozofia de viata a omului obisnuit. Si nu in ultimul rand o pagina de literatura. Sa patrundem asadar in aceasta lume a gustului si a rafinamentului culinar din alt secol si sa-i ascultam poezia.
Simpla lectura a "Scarii" cere un mic efort de imaginatie, Kogalniceanu si Negruzzi parand ca-l anticipeaza fara voie pe Caragiale si al lui "La Mosi". Supa pisata, Supa de raci, Bou de moda, Hulubi in papiloturi, Friganele cu crieri, Uger de vaca, Carne murata, Trahana pentru ciorba, Zalatina pentru bucate, Babe oparite tare bune, Rahatlocum, Beltea de gutai... Si lista ar putea continua. Caci cum poti gasi mai bine drumul spre alt timp decat incercand sa-i reconstitui gustul si parfumul?! Cum altfel poti intelege mai bine arta de a trai si filozofia de viata ale unei epoci? Daca pentru acea perioada cartea a avut o valoare mai degraba practica, pentru epocile urmatoare ea s-a transformat in document, iar mai apoi in opera de arta.
Citind retetele si sfaturile practice ai uneori sentimentul ca privesti tablourile lui Bruegel. Aceeasi lume miniaturala, care se deschide, acelasi microunivers care contine in el universul cel mare. Intru exemplificare: "Presara carnea cu praf de carbuni si o asaza intr-un vas de piatra cu capac bine potrivit. Leaga apoi acel vas intr-o besica si-l asaza in pivnita. Dar mai-nainte de a aseza carnea in vas, afuma-l binisor cu fum de carbuni, ca sa indepartezi dintransul aerul cel rau...".
NEGRUZZI
POVESTE DIN ALT VEAC
| ||
|
Citește pe Antena3.ro
|
PUI CU CAPIREIei o lingura buna de unt, si lasi de se topeste si doua linguri de faina si o lasi de se umfla. Pui o ceapa increstata in patru, zama de carne, pe cit va trebui sa o subtii, si o lasi sa fiarba, apoi o strecori prin sita. Pui inuntru puii, o lingura de otat alb, trei linguri de smintina, o mina de capire, coaja de alamiie foarte marunta si, pusa inuntru, le lasi sa fiarba pinâ ce vor gati.FRIGANELE UMPLUTE CU MIGDALEPatruzeci dramuri migdale pisate, pui trei galbanusuri si omat de la doua albusuri, coaja de alamiie si douazeci dramuri de zahar si le mestici pina ce se ingroasa. Apoi taie felii de pine de un deget de groasa si intinzi migdalile pe felii si pui alte deasupra, le tavalesti in galbanusul de ou si le prajesti in grasime de vaca. Dupa ce se prajesc, le pui pe farfurii si le presari cu zahar si scortisoara si torni deasupra vin fert cu zahar si le pui, sus si jos, jaratic.FELII DE CARNE UMPLUTEIei felii de carne ratunde si le bate bine. Apoi iei carne fripta si putina pine muieta in lapte si le taie maruntel, apoi pune citiva zbirciogi si coaja de alamiie, si putin piperiu, doua oua, doua linguri de smintina si le mesteca bine la un loc. Apoi intinde tocatura cu feliile cele de carne, le pune in tingire putina grasime sau slanina, le asaza pe jaratic pina se ruminesc. Apoi pui intr-o tingire putina grasime, doua linguri de posmag, putina zama, cincizeci dramuri smintina, putina floare de sofran, zama de la jumatate alamiie, si le lasa sa fiarba bine. Asaza feliile de carne pe farfurii si toarna sosul deasupra. Asemine se face si de caprioara.MANCARE DULCE DE MORCOVISa iai una litra si jumatate de morcovi taiati lungareti si subtiri. Sa li se deie mai intii un clocot si sa se scurga bine de apa, apoi sa se puie intr-o alta tingire, curata, cu o litra de zahar sfarmat si sa se toarne deasupra apa clocotita, pina le va acoperi peste tot. Dupa ce va scade apa pe jumatate, sa se puie coaja de alamiie cit se va socoti de trebuinta si, dupa ce va mai scade, incit sa ramiie ca patru linguri de apa numai, sa se stoarca zama de la doua alamii. Asa, fiind gata, sa se aseze pe farfurii si sa se deie fierbinte la masa.BABE OPARITE TARE BUNEIei 300 dramuri de faina masurata cu litra si indesata, o oparesti cu doa litre si jumatate lapte clocotit si o freci cu polonicul pina se mai racoreste. Apoi pui intr-o oala 12 oua intregi si 27 galbanusuri, le bati pina se fac spume si le strecori. Iei doua litre, pui in plamadeala, impreuna cu 50 dramuri drojdii bune, incepi a le freca in palme, bine, jumatate de ceas, apoi le coperi cald si le lasi sa dospeasca. Dupa ce dospesc bine, pui 5 litre indesate de faina, le apuci iar la frecat in palme, le pui si cite oua au ramas si o litra de lapte si le freci un ceas. La jumatate de ceas le pui o ceasca de unt clocotit - de va fi untul de vaca, o ceasca si jumatate - si, cind se apropie de ceas, doua ceste de zahar pisat si coaja de alamiie. Apoi le coperi, le lasi iarasi sa dospeasca bine. Pe urma ungi calupurile cu unt, le presari cu posmag, ungi minile cu unt, iei aluatul si-l pui in calupuri si iar le lasi pina se umplu calupurile, apoi le dai in cuptoriu. Cuptoriul sa fie putin mai tare decit de cozonaci. |