Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cred că nu încape discuţie să nu fi observat vremea rece de afară. Brrr... şi e atât de frig la ţară pe vremea asta, ceva de speriat. Nici nu-mi mai vine să ies din casă. Ce să mai vizitez puii sau căţeii, ce plimbări sub clar de Lună la bunica doi (adică sora bunicii mele). Nu vreau decât să stau sub plapumă şi să-mi beau ceaiul cald de mi-l face bunica. Dar foamea îmi dă ghes şi nu pot s-o ignor oricât aş vrea. Am încercat eu să-i spun că e prea devreme să mănânc la 10 dimineaţa, că e cazul să mai ia şi stomăcelul meu o pauză, că... nimic! Fluturaşii din stomăcel se înmulţesc din minut în minut de am impresia că în curând am să-mi iau zborul. Bine, fie! Haide să mâncăm. Dar ce? Pateul de ficăţel nu mai vreau, piureu de cartofi am tot mâncat, ciorbiţă de legume nici să n-o mai văd. Mi-am adus aminte că zilele trecute când am fost în vizită la bunica doi am gustat nişte sarmale de orez. Bune... o nebunie. Dar eu aş vrea să le fac altfel, în stilul meu de Bebe Chef. Tot stând şi gândindu-mă şi învârtindu-mă prin bucătărie, am văzut un castronel cu seminţe de dovleac. Iată, zic. Ingredientul secret care va face ca sarmalele mele să fie un deliciu. Mi-am chemat ajutorul de nădejde (adică bunica) şi am strâns pe masă toate ingredientele de ne trebuiau pentru sarmale: orezul, frunzele de viţă opărite de bunica cu ceva vreme în urmă, ceapa, seminţele de dovleac, nişte mentă uscată, o lămâie, ulei de floarea-soarelui, o roşie, sare şi piper. Pentru că am ţinut minte cât am plâns data trecută când am curăţat ceapă, i-am zis lui buni că mai bine o curăţă ea şi o toacă, că o face mai bine decât mine. Ei... ştiu că am păcălit-o, dar ea nu se supără, dimpotrivă. Îi place să mă ajute şi să mă înveţe o mulţime de lucruri pe care ea le-a strâns în minte de-a lungul anilor. Bun... am înăbuşit puţin ceapa cu ulei şi apă, am adăugat orezul, roşia dată prin răzătoare, apă, sare şi piper. Când orezul a fost pe jumătate fiert am luat de pe foc, am lăsat să se răcească puţin şi după ce am adăugat restul de ingrediente ne-am apucat de făcut sarmalele. Vai... cât m-am distrat, nici acum nu-mi vine să cred. Ştiu că nu-i frumos să faci mizerie, dar am dat la pui după aceea, deci am făcut totuşi o faptă bună, zic eu. Dar să vă povestesc ce s-a întâmplat. Aşezam eu frunza de viţă pe o farfurie şi puneam încet orezul cu o lingură, ca să nu mă frig că era călduţ. La o moment dat mi s-a părut că-l aud pe Mau, pisica mea. Şi nu ştiu cum am făcut dar mi-a zburat practic orezul din lingură chiar spre faţa bunicii. Nu vă zic cât de tare s-a speriat, dar apoi a bufnit-o râsul când s-a uitat la faţa mea şi a văzut cât de îngrozit eram. Nu de alta, dar îmi era frică ca nu cumva să nu mă mai lase să fac sarmale. Dar m-a iertat şi, în semn de aşa-zisă răzbunare, a aruncat şi ea cu orez în mine. Tot ce pot să vă spun este că un sfert din compoziţia de sarmale a ajuns la pui şi găini. Un adevărat festin pentru ele. Ei, şi după ce ne-am distrat puţin, ne-am întors la treabă. Am înfăşurat sarmalele, le-am aşezat frumos în oală, am turnat apă cât să le acopere şi am stors deasupra sucul de lămâie. Am acoperit sarmalele cu un capac şi am pus totul la fiert cam 30-45 de minute, după cum m-a informat bunica. Vă spun cu mâna pe inimă, vorba bunicii, că sarmale mai bune decât acestea nu am mai mâncat. Fapt confirmat de toată lumea care a gustat din ele. Inclusiv Mau, căci din cauza lui am făcut prostii şi era să nu mai fac nimic. Şi cum aş fi putut apărea în faţa dumneavoastră azi aici fără nici o reţetă? 
Sarmale cu orez şi seminţe de dovleac
● Ingrediente: 350 g orez, o lingură cu mentă uscată, o roşie mare, două cepe albe, 100 ml ulei de floarea-soarelui, 100 g seminţe de dovleac decojite, o lămâie mare, 40 frunze de viţă opărite, două frunze de dafin, sare, piper, smântână, mălai.
Ceapa se curăţă de foi, se spală şi se toacă mărunt. Se înăbuşă în jumătate din uleiul de floarea-soarelui cu puţină apă circa cinci minute, apoi se adaugă orezul spălat şi se condimentează. Se fierbe 15 minute sau până când orezul este pe jumătate fiert, se adaugă menta uscată, trei sferturi din seminţele de dovleac întregi sau tocate şi roşia dată prin răzătoare. Se amestecă totul, se ţine încă cinci minute pe foc apoi se lasă să se răcească puţin. Se aşază o frunză de viţă pe o farfurie, se pune umplutură pe o parte şi se rulează. Se procedează la fel cu restul compoziţiei şi se aşază sarmalele într-o oală în straturi. Se toarnă deasupra apă cât să le acopere, se stropesc cu sucul de lămâie şi uleiul rămas, se condimentează, se adaugă frunzele de dafin şi se acoperă cu un capac ca să nu se ridice la fiert. Se fierb la foc mediu circa 30-40 de minute, se lasă să se răcească cinci-zece minute, apoi se pot servi, simple sau cu smântână, presărate cu restul de sâmburi de dovleac prăjiţi sau cruzi.
● Sfat de la Bebe Chef: ca să iasă un pic mai uscate, sarmalele se pot fierbe jumătate din timp pe aragaz, iar în restul timpului rămas pentru fierbere se pot fierbe în cuptor. Oricum ar fi gătite, sarmalele au un gust şi o aromă de va trebui să închideţi uşa să nu dea năvală vecinii peste voi în casă. Pe cuvânt de Bebe Chef.
