În România sau... la români – sînt două feluri de exprimare
care spun acelaşi lucru: oamenii locului, românii. Cunoscuţi prin ospitalitate şi
toleranţă, românii au trăit întotdeauna alături de oameni ai altor
popoare.
În România sau... la români – sînt două feluri de exprimare care spun acelaşi lucru: oamenii locului, românii. Cunoscuţi prin ospitalitate şi toleranţă, românii au trăit întotdeauna alături de oameni ai altor popoare.
Mulţi au venit doar cu hainele de pe ei, alţii cu ceva avut, dar, în mod sigur, au adus ce a fost mai de preţ din ţara lor: arta, cultura şi, mai ales, obiceiurile, tradiţiile, gastronomia. Trăim în armonie cu bulgari, turci, ruşi, greci, albanezi, slovaci, evrei, polonezi, tătari, unguri, germani, italieni, precum şi cu mulţi oameni de prin părţile Orientului. Aceştia şi-au pus amprenta şi aduc strălucire zonelor unde locuiesc. Unul dintre tezaurele unui neam este arta culinară. Sînt multe şi frumoase vorbe de spus!
Diversitate
Cînd vezi grădinile bulgarilor din jurul Dunării noastre şi chiar din alte locuri ale ţării unde aceştia s-au împămîntenit, care asigură pieţele cu legume minunate, poţi să nu spui vorbe frumoase? Dar castraveţii muraţi şi salatele lor, ardeii iuţi şi supele vă plac? Ce poţi să spui despre preparatele sîrbeşti, cu roşii coapte, despre cele slovace, cu rulade, sau ale cehilor, cu tăiţei? Dar de ale ruşilor, cu borşurile lor minunate şi vodca ce vrea să facă azi concurenţă palincii noastre? Sau ale polonezilor, cu bigosul lor delicios şi pirogile îmbogăţite cu un păhăruţ de vodcă, din cea cu pai mirositor? Albanezii cu minunatele lor preparate de cofetărie...? Şi uite-aşa, treptat, ne apropiem de germani, specialişti neîntrecuţi în mezelărie şi preparate din cartofi; de turci, artişti în cofetărie, preparate din legume şi fructe; de evrei, cu delicioase preparate din peşte şi pasăre. Grecii au adus, îndeosebi în partea de sud a ţării, prin produsele lor minunate din peşte, salate şi plăcinte. Bucătăria ungurească, de asemenea, este una bogată, plină de preparate deosebit de gustoase şi foarte variate, de la supele de carne la tocane şi haioşe înfoiate.
Şi, dacă vreţi să vă înfruptaţi măcar cu o parte dintre aceste bunătăţi, atunci încercaţi şi reţetele pe care vi le dăruim în aceste pagini.
Supă de iaurt
Bulgari
Ingrediente: 750
g iaurt, o jumătate de ceaşcă de lapte, un castravete crud, 10 nuci, sare, 3
linguri de ulei, mărar.
Preparare: Se
diluează iaurtul cu laptele într-un castron. Se taie castravetele în cubuleţe
foarte mici şi se adaugă peste iaurt. După care, la sfîrşit, se pun nucile
tocate şi uleiul. Se serveşte rece, cu mărar tocat mărunt pe deasupra.
Blinele
Ruşi
Ingrediente: 400
g făină de grîu, 400 g făină de secară, 30 g drojdie, 6 ouă, 60 g smîntînă, 80
g unt, sare.
Preparare: Se
pune făina într-o cratiţă şi se face o gropiţă în mijloc în care se pune
drojdia dizolvată într-o ceşcuţă de apă caldă. Se amestecă aceste ingrediente,
iar apoi se acoperă cu un şervet curat şi se lasă la cald aproape două ore.
Aluatul trebuie să crească încă o dată pe cît a fost. După ce a crescut, se
adaugă făina de secară, gălbenuşurile, smîntîna, sarea şi albuşurile bătute
spumă. Se lasă apoi aluatul să se odihnească pentru 20 de minute. Într-o tigaie
se pune puţin unt şi se încinge. Se ia cu lingura din aluat şi se prăjesc nişte
clătite mai groase. Se servesc cu smîntînă şi peşte afumat.
Tocană de carne cu fructe
Evrei
Ingrediente: un
kg carne grasă de vită, 4 linguri untură, 4 cepe, sare, piper, 3 gutui, două
felii de dovleac, 6 felii ananas din compot, 4 mere, 3 linguri de zahăr pudră,
o linguriţă de scorţişoară pisată, 3 linguri de oţet.
Preparare: Se
taie carnea în bucăţi potrivite şi se prăjeşte la foc mic împreună cu ceapa tăiată
peştişori, sare, piper şi o jumătate de cană de apă. Fructele se curăţă, se
taie în cubuleţe, se presară cu zahăr pudră şi scorţişoară, apoi se stropesc cu
oţet, se amestecă bine şi se adaugă în mîncare. Se toarnă apă cît să acopere mîncarea,
se amestecă şi se lasă la foc mic pînă se fierbe carnea.
Roşii sîrbeşti la cuptor
Sîrbi
Ingrediente: 150
g pesmet, 250 g costiţă afumată, 100 g unt, 1,500 kg roşii, sare, piper, o
linguriţă de unt, o legătură de pătrunjel.
Preparare: Într-un
vas uns cu grăsime se aranjează roşiile curăţate de pieliţe şi tăiate felii
rotunde, alternativ punîndu-se cubuleţe de costiţă şi de unt. Se presară
pesmet, sare şi piper. Cînd s-a umplut vasul, se pune deasupra pesmet şi unt.
Se adaugă o jumătate de cană de apă fierbinte. Se dă la cuptor la foc mic, pînă
scade la jumătate.
Ouă picante
Slovaci
Ingrediente: 6 ouă,
200 g carne afumată, doi castraveciori acri, maioneză, zeamă de lămîie şi boia
iute sau piper după gust.
Preparare: Se
fierb ouăle tari, se curăţă şi se taie jumătăţi pe lung. Castraveţii se taie
cubuleţe şi se storc uşor, apoi se amestecă cu maioneza, carnea tăiată cubuleţe
mici, sare, piper şi zeamă de lămîie. Compoziţia se toarnă peste ouă. Se drege
de gust şi maioneza. Se ornează cu frunze
de salată verde.