Bautura confesiunii

In fiecare sambata ma intalnesc cu prietenele. Nu mergem mai departe decat "buzunarul" din fata camerei de camin. Ne adunam in jurul unei mese mari si rotunde, iar in fata avem cate o ceasca de cappuccino sau ciocolata calda. In mijlocul mesei, la loc de cinste, sta reportofonul din care ies acorduri de blues.

Intr-o asemenea atmosfera, confesiunile nu intarzie. Si e asa de placut sa simti cum ciocolata aluneca, lichid de matase calda, prin tine! Sa asculti povestile altora si sa simti ca nu esti singur in tristetea ta.

Aceste intalniri la o ceasca de "cine si ce vrea" au devenit traditionale. Ciocolata si cappuccino sunt prietenii nostri de incredere. De atatea ori ne-au ascultat povestile! Noi insa nu stiam nimic despre istoria lor, pana intr-o zi cand mi-am propus sa aflu mai multe despre cele carora ne confesam.

CAPPUCCINO STORY. Bautura a fost descoperita de un preot, pe nume Marco d’Aviano, in secolul al XVII-lea. In perioada invaziei otomane, dupa lupta de la Viena, din 1683, cand turcii se retrageau, au lasat dupa ei multi saci cu cafea. Crestinilor li s-a parut prea amara bautura, de aceea ei au indulcit-o cu miere si cu lapte. Bautura a fost numita Cappuccino, pentru ca preotul apartinea ordinului capucinilor. Adevaratul cappuccino este facut din o treime cafea espresso, o treime lapte cald, o treime frisca.

POVESTEA CIOCOLATEI CALDE. La inceput, semintele de cacao erau utilizate doar in bucatarie, de catre azteci. Era doar un condiment. Dar se facea si un fel de bautura din seminte prajite de cacao. Reteta ei este mult diferita de cea de azi. Era aromatizata cu vin si chili, deci nu era nici pe departe dulce, si se bea rece. Ciocolata a fost descoperita si adusa in Spania la inceputul secolului al XIV-lea, de exploratorul Cortez. Atunci, bautura a inceput sa fie servita calda, indulcita si fara chili. Spaniolii tineau in secret aceasta bautura a lor, de aceea abia in 1700 s-a extins in toata Europa. In Anglia era servita cu lapte, dupa pranz. In 1876 a aparut ciocolata cu lapte. Din acel moment, ciocolata solida a devenit mai populara decat cea calda.

.

.

Ciocolata calda cu frisca

Ingrediente: 4 pliculete de espresso, instant 4 pahare cu apa fiarta 4 pliculete de ciocolata calda, frisca 6 lingurite cu zahar un varf de cutit de nucsoara

Preparare: Espresso, ciocolata si zaharul se dizolva in apa fiarta, amestecand bine. In patru cesti se toarna bautura, deasupra se orneaza cu frisca si nucsoara.

.

Cappuccino cu migdale

Ingrediente:

doua pahare cu lapte rece doua pahare cu espresso fierbinte o lingurita cu sirop de migdale un varf de cutit de nucsoara

Preparare: Se amesteca siropul si laptele, se incalzeste amestecul. Apoi incet, cate putin, se adauga espresso, iar deasupra se pune nucsoara.

Vinul cantat de Shakespeare

Vinul de Jeres - cunoscut si sub denumirea de Xeres, Sherry si Heres - a fost botezat dupa orasul spaniol Jeres de la Frontera. Indragostit de vinurile de tip Heres, William Shakespeare zicea intr-unul din sonete: "Un vin bun este o prezenta familiara atunci cand este bine folosit". Vechii mauri comparau heresul cu "narcisul de aur, adormit intr-o cupa de argint". Asa-zisul vin pelicular, cu nuanta de nuca sau migdala, saratel la gust, cu o picanta amareala, abia simtita, era recomandat bolnavilor pentru intremare, ca un balsam. Baza vinurilor aromatizate tari o constituie vinurile albe de masa din soiurile clasice albe: Feteasca alba, Aligot..., Riesling de Rhin si rosii: Rara neagra, Merlot, Pinot Noir - toate tratate cu carbune activ pentru a permite amplificarea aromelor de ingrediente. Vinurile de tip Heres se servesc la temperaturi de 10°C si pot fi servite la desert sau in timpul mesei, cu aperitive.