Calendar de Pasti

Nu poti patrunde in Bucovina fara sa cunosti Gura Humorului, locul unde incep a se desfasura obcinile si unde se deschide spatiul profund al manastirilor pictate la exterior. Dar nici orasul Gura Humorului nu poate fi inteles fara o vizita la Muzeul de Etnografie al carui suflet este Elvira Romaniuc. Ea ne-a condus, la inceputul calatoriei noastre prin Bucovina culinara, prin labirintul salilor de expozitie, imaginat ca un calendar al obiceiurilor populare.

UMPLEREA BORSULUI. Plecand de la parter, am trecut pe langa un stalp de hotar, simbolizand intrarea in lumea satului de la mijlocul secolului al XIX-lea, apoi in spatiul in care sunt reconstituite practicile Postului Mare cu momentul de inceput - Lunea Curata sau Martea Vaselor, cand se umple si borsul. "Borsul, ne spune Elvira Romanciuc, este principalul fel de mancare in post. Trebuie neaparat sa mananci bors, la noi, in Bucovina. Si ca sa faci bors trebuie sa ai bors de putina. Era un aspect deosebit de interesant care s-a mai pastrat in unele locuri - cum se amesteca malaiul cu taratele, cum se pastreaza hustele vechi, cum se opareste si, in final, dupa ce se umple propriu-zis, vasul, coserita este dusa in cotruta. Cotruta era un spatiu special in organizarea sobei, a cuptorului, ca sa se pastreze o temperatura constanta. Si in cotrutele mai mici era pastrata mancarea.

SPOLOCANIA. In bors, ca sa il apere de posibile cercetari ale lui Michiduta, care venea sa spurce borsul - pentru ca femeile sa nu poata sa-si randuiasca postul de pana la Pasti - stingeau doi taciuni aprinsi, de jaratic, care erau stinsi acolo. Apoi, se facea spolocania" Ce e spolocania?. "Adica oamenii mancau toata ziua, la inceputul Postului Pastilor, bors holtei - holtei se spune si la un fecior necasatorit - de fapt este bors de putina in care s-au fiert doar cateva legume, o ceapa, un cartof, un morcov, si ala se mananca toata ziua, pentru ca in felul acesta sa se spele matele de toata grasimea adunata de la Craciun pana acum. In timp, obiceiul a degenerat in unele zone, de o maniera foarte interesanta: femeile aveau voie sa isi faca spolocania, adica posteau, dar aveau dezlegare neconsemnata niciunde, liber consimtita, ca sa mearga la carciuma. Si ca sa nu se spuna ca merg sa petreaca, luau cu ele furca si fusul, si torceau, timp in care sporovaiau, luau si un pahar de bautura si barbatii nu aveau voie sa le spuna absolut nimic, nu aveau voie sa le spuna nici un cuvant de ocara"....

BLIDUL DE PASTI. Ne interesam ce pun bucovinenii in cosul de Inviere: "Ideea este ca se ajunge la mijlocul satului, la biserica, in curtea bisericii in dimineata de duminica, atunci cand se duc la biserica in cos de nuiele sau in cos de doage - exista zone in care cosul pascal, care se numeste «pascarita» este folosit inclusiv la Boboteaza. Se merge la biserica, cu apa de-acasa - depinde de zona - si in cosul ala se aduce apoi aghiazma cea mare acasa. Aici se pun in cos toate bucatele rituale pascale. Obligatoriu trebuie sa fie pasca. Pasca nu s-a facut intotdeauna din faina de grau. Dar pentru ca de Pasti pasca este cinstea mesei, ea trebuia de regula sa fie facuta din faina de grau cernuta prin sita cea mai fina. Tot acolo se pune si o coptura care se regaseste si in alta parte, e un cozonac care se coace intr-o forma speciala, usor tronconica, cu un gol la mijloc, este de influenta austriaca. Se numeste «baba», cand se rastoarna se pudreaza cu zahar pudra pentru ca in felul asta se conserva foarte bine. Cand se merge la biserica in golul care ramane se pune un ou rosu.

Tot in cosul de pasca acum se pune o bucata de slanina, de sunca - vine si porcul de la Craciun cumva in cosul pascal - friptura de miel este obligatorie, caci este simbolul pascal - si se duce o bucatica de friptura de miel, dar se duce un miel din cozonac, din paine, care se coace intr-o forma metalica, de fonta (tot de influenta austriaca) si ala se pastra in casa cat se putea de mult. Noi avem comunitati de polonezi care duc la biserica mielul de unt, ii fac chiar si blanita. E foarte frumos. Cu un sprit, il freaca, sa fie usor de lucrat, si fac ca o blanita din unt. Tot acolo trebuie sa fie si o bucata de cozonac - la noi se face cozonac cu nuca si cu mac, e specific Bucovinei.

Tot in cos se pun sare, zahar, hrean - daca mananci o bucatica de hrean sfintit ai sa fii tot timpul iute - e foarte important sa fii harnic, vrednic si sanatos, o bucatica de busuioc care era pastrat pentru ca samanta sa fie plantata, iar busuiocul care rezulta avea calitati deosebite si terapeutice, si in magia folosita de femei".

UDATUL In ziua a doua de Pasti se uda fetele si doamnele, acum simbolic cu parfum, altadata se udau cu apa adusa de feciori in cofita. Mergeau feciorii acasa la fete si daca nu erau treze le trezeau cu o cofa de apa. Uneori, le luau si le duceau la rau sau la fantana de le udau. Si nimeni nu se supara, ca era semn de noroc. Martea se udau baietii.

OBICEI UITAT E un obicei de Pasti care a disparut: scranciobul, se facea lunea. Atunci se adunau tinerii la asa-numita "stransura de la Humor", "pi toloaca". Scranciobul era o roata de lemn cu o cruce. La fiecare capat al crucii se afla cate un leagan. Se asezau in scaune o fata cu un baiat si se spunea ca astfel vor avea sanse mai mari de casatorie anul acela.

DATINI PASCALE Cea mai importanta masa este masa de duminica: punem lumanarea pe care am adus-o in cosul de Pasti, bucatele aduse, se ia anafura, apoi o bucatica de pasca si se ciocnesc ouale... Familia se reuneste la parinti, iar copiii merg cu cosuletul din casa in casa si spun Hristos a Inviat! Iar in dupa-amiaza de duminica, atunci cand nu se face slujba, fetele si baietii se intalneau in curtea bisericii si ciocneau oua si aveau dreptul sa traga clopotele si sa traga toaca, in toate cele trei zile.