Calităţile lui Ceauşescu: echilibru şi cumpătare

Maestru al artei culinare, Gheorghe Vătafu a lucrat în bucătăria structurilor de partid încă de pe vremea lui Gheorghiu Dej. Prin anii '63 putea fi întâlnit în bucătăria biroului politic din singura staţiune de pe litoral de pe vremea aceea, Eforie Nord. Recunoscut pentru talentul său, în "epoca de aur" a fost recomandat pentru sectorul special Reprezentare.

Situat pe Aleea Alexandru, sectorul special deservea familiile din conducerea partidului, a Biroului Executiv. Gheorghe Vătafu îşi aminteşte că unii bucătari erau permanenţi, iar alţii erau aduşi cu ocazia acţiunilor de partid. El a fost colaborator, dar, prin calităţile sale excepţionale de bucătar, a lucrat acolo un sfert de secol (până în '89), timp în care i-a fost dat să vadă la masa prezidenţială multe personalităţi din întreaga lume.

Ceea ce l-a uimit atunci a fost că, deşi la o astfel de masă erau cinci-şase feluri de mâncare, momentul nu trebuia să ţină mai mult de o oră. Aşa voia tovarăşul. Cât o priveşte pe tovarăşa, ea nu suporta mirosul de mâncare, aşa că bucătarii trebuiau să gătească simplu.

MESELE DE ZI CU ZI, SIMPLE ŞI PONDERATE
Cei din familia Ceauşescu erau foarte cumpătaţi. Încercau să mănânce sănătos, cât mai simplu. "Am putea spune că masa lui era ţărănească, având alimente din grădina de la Snagov, produse de ţară. Nu era un gurmand. Uneori, dimineaţa, nici nu mânca", îşi aminteşte Gheorghe Vătafu. Deseori prefera sarmale, însă acestea trebuiau să fie în diverse foi: de varză, viţă-de-vie, spanac, ştevie, pentru că îi plăceau foarte mult legumele, verdeţurile pământului.

Uneori putea fi văzut în grădina de la Snagov admirând roşiile, rupând câte una, ştergând-o puţin de praf şi apoi mâncând-o cu poftă. Adora şi brânzeturile de orice fel. De la masa lui nu lipsea aproape niciodată peştele proaspăt, pregătit în diverse feluri. Seara prefera un grătar, cotlete de berbecuţ etc. La desert nu refuza şarlotele, dulciurile cu cremă, rulada cu ananas în special. Nu voia să audă de îngheţată.

Toate alimentele erau foarte verificate. "În privinţa asta, Ceauşescu era foarte suspicios, fricos, avea chiar o fobie de microbi", crede interlocutorul nostru.

MESELE CÂMPENEŞTI, EXCES PENTRU CEILALŢI
La o masă câmpenească, Ceauşescu prefera grătarele, micii, berbecuţii la proţap. Nu că ar fi mâncat el foarte mult, excesele le făceau cei din anturajul lui. La o astfel de masă nu refuza un Cabernet, o Galbenă de Odobeşti (făcută special pentru el). După un pahar începea să recite, iar versurile lui preferate erau: "Viaţa asta-i bun pierdut/ Când n-o trăieşti cum ai fi vrut! (n.r. - George Coşbuc, "Decebal către popor"). Tovarăşa dădea uneori dispoziţie să nu i se toarne prea mult în pahar.

Când făcea o vizită de lucru, toţi cei din jurul lui, servitorii, puteau să mănânce doar după ce mânca tovarăşul. Maşina era plină de alimente de la Bucureşti, dar trebuia să guste întâi şeful şi apoi ceilalţi. "Îmi amintesc cum într-o astfel de vizită de lucru, la Roşia Montană, nu a vrut să se apropie de mâncare. Cu greu a luat o chifteluţă, după ce s-a şters de un prosop umed ca să se dezinfecteze. Uneori doar mima că mănâncă. Abia după plecarea lui cu elicopterul, cei rămaşi au oprit la marginea unei păduri şi au mâncat regeşte.

Ceauşescu ştia foarte bine şi cântecele populare româneşti şi se enerva de fiecare dată când lăutarii nu cântau varianta pe care o cunoştea el. "De multe ori se ridica de la masă şi începea să-i dirijeze el. Avea şi el momentele lui de bună dispoziţie", îşi aminteşte maestrul.

RETICENT LA NOU
Deşi avea posibilitatea să aducă din străinătate alimente şi fructe de care noi poate nici nu auziserăm la acea vreme, Ceauşescu nu era curios să încerce gusturi noi. Gheorghe Vătafu nu a uitat cum într-un an Ceauşescu primise din Franţa languste şi homar. "Ne-am străduit să i le pregătim în aspic şi să-i facem salată de crudităţi alături de ele, dar efortul nostru a fost în zadar, pentru că nu a vrut să mănânce aşa ceva", spune interlocutorul nostru.

La o petrecere de 23 august a primit un fruct de avocado, însă o dată cu darul, i s-a spus şi că acesta are calităţi afrodiziace. "Era un puritan. I-a dat fructul de avocado lui Maxim Berghianu, ministru al Muncii pe vremea aceea, spunându-i că poate acesta are nevoie, pentru că are nevastă tânără (era căsătorit la vremea aceea cu frumoasa actriţă Silvia Popovici)", zâmbeşte pierdut în amintiri Gheorghe Vătafu.

Ucenicii
Maestrul artei culinare, Gheorghe Vătafu este unul dintre cei 12 bucătari propuşi de Jurnalul Naţional să ţină cursuri speciale în cadrul proiectului "Curcubeu - Centrul de Integrare şi Formare Profesională", cofinanţat de Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investeşte în oameni. Cursul este organizat de Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret din Sighişoara. Gheorghe Vătafu îi va pregăti pe tineri în domeniile hotelăriei şi restauraţiei. Maestrul a fost vreme de 35 de ani bucătar la Intercontinental. El ste fondatorul conceptului "noii bucătării româneşti".