Cand soarele se face vin

Loc magic plin de legenda si de farmec. Un spatiu prin care pasii te poarta fara nici un fel de calauza printr-un labirint in care te vei descoperi pe tine insati. Odata ajuns aici, nu vei avea decat o singura dorinta: sa opresti ceasornicul timpului.

Loc magic plin de legenda si de farmec. Un spatiu prin care pasii te poarta fara nici un fel de calauza printr-un labirint in care te vei descoperi pe tine insati. Odata ajuns aici, nu vei avea decat o singura dorinta: sa opresti ceasornicul timpului. Si sa ramai macar pentru o zi in Vrancea - unde cu fiecare pahar poti gusta cu sufletul delicat al oamenilor locului. Un suflet care indulceste si alina precum vinul.

Cu multe lucruri se pot mandri vrancenii, multe fapte mari si cuvinte de lauda incap in sufletul lor indestulat de bunatate si plin de lumina, dar vii ca ale lor mai rar intalnesti. Istoria Vrancei se pierde in negura timpului, iar suprafetele viticole din aceasta zona sunt renumite inca din secolele XVI-XVII, in tara si peste hotare. Pasind in acest tinut minune, binecuvantat de Dumnezeu, veti vedea ca viile sunt distribuite in trei podgorii principale: Panciu, Odobesti si Cotesti - locuri pline de legenda, stropite de aroma vinurilor spumoase si aromate. O tara a viei si a vinului!

La Panciu respiri o alta lume. Traiesti alte senzatii. Inveti sa te bucuri de lucruri marunte. Aici, fiecare frunza de vie are istoria ei. Dealuri inverzite, podgorii care cu timpul au devenit un simbol al acestor zone mirifice. La tot pasul intalneste oameni cu suflet mare, locuri ce poarta buchetul atator soiuri de vin, legenda hrubelor lui Stefan, crame vechi, in care "vedeta lichida" - vinul - "te imbata" prin gust si calitate. Vatra de legenda, in jurul acestui oras s-au tesut multe povesti pe care batranii continua sa le istoriseasca cu tot atata convingere si astazi.

Situata in zona piemontana de la extremitatea nordica a Carpatilor de Curbura, intre Valea Trotusului la nord si Valea Putnei la sud, podgoria Panciu se intinde pe o suprafata de 9.500 de hectare, cuprinzand trei centre viticole de importanta nationala: Panciu, Tifesti si Paunesti. Primele documente despre viile care alcatuiesc astazi aceasta podgorie apar intr-un document emis in anul 1589, in timpul domniei lui Petre Schiopu. Aflate la rascruce de drumuri, satele actualei podgorii nu puteau ramane in afara marilor evenimente ale timpului. Afectate de razboi, boli, grindina au renascut de fiecare data, prin truda oamenilor, adevarati invingatori, podgoriile.

AROME. "Un pahar cu vin face bine intotdeauna", asa imi spuneau bunicii cand eram mica. Prea mica ca sa inteleg semnificatia acestor vorbe, insa, avand in fata ochilor atatea soiuri de vin, atatea arome, gust si culoare la un loc, mi-am dat seama cata dreptate aveau. Nimic din ceea ce este nou in materie de vinuri nu este strain podgoriei Panciu, profilata pe producerea vinurilor albe seci (in cantitate mare), a vinurilor rosii (in cantitate mica) si foarte putine a vinurilor aromate. In trecut, renumele podgoriei il faceau vinurile obtinute din soiuri traditionale ca Plavaia, Galbena, Babeasca neagra, Feteasca alba si Feteasca neagra, iar astazi podgoria se poate mandri cu soiuri albe europene ca Riesling Italian, Pinot gris, ce incanta turistii curiosi si dornici sa deguste un pahar de vin de la Panciu. Nici aroma vinurilor rosii nu este mai prejos… Vinuri precum Cabernet Sauvignon, Merlot, alaturi de Feteasca neagra si Babeasca neagra intregesc prestigiul " licorii magice", de aici, de pe taramurile Vrancei. Crame ce pastreaza o parte din farmecul trecutului, spatii amenajate special pentru degustatori dau o aura magica acestor locuri, iar aroma vinurilor capata un gust de poveste si de mister.

SUFLET SI PASIUNE. Locuitorii din orasul Panciu sunt usor de recunoscut. Ti-i faci prieteni cat ai clipi. Ei respecta cu sfintenie tot ceea ce inseamna cultura viticola. Culesul viilor, transformarea miraculoasa a strugurelui in must si a mustului in vin este vazuta nu ca un simplu proces de lucru, ci ca unul creativ, poetic, cu chiote de veselie si de sarbatoare. Veseli sau suparati, acesti oameni te vor primi intotdeauna cu inima deschisa si iti vor darui cate putin din putinul lor. Cu siguranta, secretul rodniciei vitei-de-vie izvoraste din bunatatea si caldura lor sufleteasca. "Daca mancarea este mireasa, vinul este mirele, una fara cealalta nu compune intregul." Este o vorba de duh a vrancenilor, ei considerand ca "mancarea si bautura cauta sa fie aproape la fiecare masa, pentru a se pune reciproc in valoare". Si, printre atatea pahare cu vin si cupe cu sampanie, atatea arome, culoare, istorie si legenda, cuvintele lui Brancusi sunt mai presus de orice final:"Paharul de vin se bea la intristare, la mare bucurie, la castiguri".

SOIURI

FETEASCA ALBA. Acest soi se poate lauda printr-o aroma fina si un gust placut. Concentratia alcoolica este in medie de 12%. Se prezinta intr-o gama tipologica mare, de la sec la demidulce , fiind apreciat de consumatori. Preparat dupa o tehnologie speciala, poate constitui materia prima pentru sampanizare. FETEASCA REGALA. Este un vin alb, sec care se impune prin prospetimea sa.. Are o tarie alcoolica medie, aciditate ridicata, si constituie si el materia prima pentru prepararea sampaniei. Se consuma in primii ani de la obtinere. Atentie, este un vin special pentru sarbatori, pentru ca el creeaza si mentine buna dispozitie.

MUSCHI DE PORC IN SOS DE VIN

INGREDIENTE: 750 g muschi, un pahar cu ulei, 5 cepe mici, 5 lingurite faina, un pahar vin, o foaie dafin, sare, piper. PREPARARE: Muschiul se pune la prajit intr-o cratita cu ulei incins. Ceapa se taie solzisori, dupa care se pune la prajit. Se adauga faina si se amesteca bine. Se stinge cu un pahar de vin, se adauga o foaie de dafin, cateva boabe de piper si cativa catei de usturoi taiati marunt. VIN. Feteasca regala

LEGENDA HRUBELOR

Cu cateva decenii in urma, un vanator, urmarind o vulpe ranita, a dat de vizuina ei. Nu era insa o vizuina obisnuita, ci una uriasa, de peste 2.000 de metri de hrube. Acestea, spune legenda, isi au inceputul de pe vremea lui Stefan cel Mare si Sfant. Sapate la 24 de metri adancime, ele sunt compuse dintr-o galerie centrala de 500 metri din care pornesc alte 36 de galerii laterale, pe sub dealurile impanzite de vii.

SPUMA SI AROME

In hrubele de la Panciu in 1968 s-a destupat prima sticla cu sampanie, al carei mentor este dr. ing. ec. Ion Pusca. Obtinuta prin metoda "champanoise", aceasta este foarte cautata, inclusiv pe piata occidentala. Dar sa nu credeti ca procesul crearii ei este simplu! Dimpotriva, obtinerea unei singure sticle necesita o serie intreaga de operatiuni realizate in centrele de vinificare, conduse pe baza unor temeinice cunostinte profesionale.