Când talentul nu e doar un foc de artificii

Îmomentul în care am cunoscut-o pe Emilia şi am mâncat din preparatele gătite de ea, mi-am spus: "da, ea e Mary Poppins în bucătărie!". Nu am mai întâlnit pe nimeni care să facă atâtea minuni, fără să se inspire din nici o carte de bucate, fără să aibă nici un caiet de reţete şi fără să fi făcut studii în domeniu!

Povestea de viaţă a Emiliei nu este foarte fericită. "Am fost un copil amărât, am crescut fără tată, mama muncea de dimineaţă până seara, aşa că de mine avea grijă o bunică. Ea m-a învăţat să fac de toate în casă. La 13 ani găteam tot ce ştia şi ea. Era foarte pricepută, aşa că am învăţat numai lucruri bune." Altele erau vremurile atunci. Măritişul părea soluţia salvatoare pentru o fată săracă de 17 ani. După căsătorie, Emilia a avut imediat doi copii, iar astăzi se laudă cu 5 nepoţi. Chiar dacă viaţa nu a fost prea blândă cu ea, Emilia a reuşit să-şi păstreze zâmbetul, bunăvoinţa şi... plăcerea de a găti.

EXPERIENŢĂ UNICĂ ÎN CAPITALA GASTRONOMIEI
Emiliei i s-a dus vestea de bună gospodină. Aşa că la 45 de ani a avut o experienţă unică: a fost invitată să gătească la Restaurantul Doina. Din Paris.

"Acolo chiar am învăţat să fac toate preparatele tradiţionale româneşti: mici, fripturi de toate felurile, sarmale, tobă, lebăr, piftie, drob de pasăre, curcan umplut şi tot felul de dulciuri. Îmi aduc şi acum aminte cum am făcut 50 de cozonaci de Paşte, pentru că românii de acolo voiau să-şi amintească «gustul de România». Dar nici francezii nu ziceau «nu» unui cozonac românesc", spune Emilia. După câteva luni, s-a întors în ţară, simţind că nicăieri nu e mai bine ca acasă.

PREPARATE CU AFUMĂTURĂ
Ochii i se luminează când începe discuţia despre preparatele pe care ştie să le facă. Despre fiecare ar putea să îmi spună o poveste, cum a învăţat să-l prepare, pentru cine a gătit şi pe cine a încântat cu aromele ei. La capitolul afumături este foarte pricepută. "Mazărea, varza, sarmalele, cartofii merg foarte bine cu carne afumată", spunea ea.

Ca pentru orice om de la ţară, afumăturile au fost în copilăria şi tinereţea ei baza mâncărurilor pe timp de iarnă. "În curtea casei puneam un butoi înalt din tablă, făceam o gaură jos, apoi aprindeam focul în el. Acolo aşezam pe beţe oasele cu puţină carne pe ele, dar şi carnea scoasă de pe oase, care a stat în prealabil o săptămână cu sare. Pe deasupra aruncam mălai şi apoi acopeream butoiul cu o pătură. Lăsam la fum până când carnea începea să capete culoarea galbenă".

După aceleaşi principii afumă şi astăzi cârnaţii, kaizerul, muşchiul etc. "Carnea afumată se păstrează cel mai sigur în congelator, iar înainte de a o prepara se spală foarte bine", ne mai sfătuieşte. Emilia mi-a împărtăşit numeroase reţete, aparent simple, dar ştiu că nu voi reuşi niciodată să obţin în bucătăria mea aceleaşi savori. Talentul ei nu e doar un foc de artificii, el se regăseşte în fiecare farfurie, servită întotdeauna cu drag.


Mazăre cu afumătură
Ingrediente: două cepe, două cutii cu mazăre, o jumătate de kg de carne afumată, o lingură de bulion, sare, ulei, mărar.
Preparare: Se pun la fiert două căni de apă. Separat se prăjesc cepele, se adaugă bucăţile de carne (carnea trebuie spălată bine în prealabil). Se adaugă apa, sarea şi mazărea. Spre final se pune lingura de bulion şi se lasă să fiarbă 10-15 minute. Când este gata se presară mărarul verde tocat.


Muşchi afumat umplut
Ingrediente: o bucată mai mare de muşchi, două ouă; pentru umplutură: 2-3 ciuperci, 3 cepe, un kg de carne tocată, mărar, pătrunjel, piper, cimbru.
Preparare: Muşchiul se bate bine. Cepele se taie mărunt, se călesc puţin, se adaugă ciupercile, carnea tocată, mărarul şi pătrunjelul tăiate mărunt, cimbru şi piper, apoi se lasă la foc mic 10 minute. Bucata de muşchi se unge cu două ouă bine bătute. Se întinde pe el compoziţia răcită, se rulează bine şi se pun la capete două scobitori. Muşchiul se introduce la cuptor într-o tavă cu apă şi se acoperă cu folie.


Cârnaţi afumaţi
Ingrediente: 4 kg de carne de porc, 5 căpăţâni de usturoi, condimente de cârnaţi.
Preparare: Carnea se dă prin maşină şi se frământă cu puţină apă călduţă până când nu mai rămâne pe mână. Se adaugă condimentele pentru cârnaţi şi usturoiul pisat. Se umplu intestinele. Se leagă la capete cu sfoară. La afumătoare se pun în butoi pe beţe şi se lasă până când se usucă. Se păstrează la rece, în încăperi aerisite.