"Carte regală de bucate"

Puţin obişnuită pentru o familie regală europeană, lansarea unei cărţi de bucate este de la bun început un eveniment pe care trebuie să îl treci în agendă. Sâmbătă, 20 noiembrie, ora 16:00. 
Atunci, la Târgul de carte şi învăţătură "Gaudeamus" va avea loc lansarea volumului "Carte regală de bucate" (Editura Curtea Veche), scris de Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României. Cu câteva zile înainte de acest eveniment, Alteţa Sa Regală a acceptat să ne acorde un interviu.

● Jurnalul de Bucătărie: Alteţa Voastră Regală, Regina Elisabeta a transformat Casa Regală într-un apărător al tradiţiei româneşti. Care este astăzi rolul regalităţii, în aceste momente de confuzie şi, chiar, pe alocuri, de negare a valorilor tradiţionale româneşti?
● ASR Principesa Margareta a României: Nu sunt conştientă de aceste negări ale tradiţiilor. Noi, la Săvârşin, dăm o atenţie specială elementelor de tradiţie şi folclor românesc. Eu cred că nu e vorba despre o negare; doar că tinerii încă nu au învăţat şi nu au înţeles ce înseamnă tradiţiile româneşti. E dificil, în acest moment, pentru că tinerii se confruntă cu numeroase probleme economice. Când acestea vor fi depăşite, se vor apleca şi asupra tradiţiilor. Toate se vor reaşeza. În Anglia, de exemplu, există o mişcare pentru apărarea tradiţiilor, "craft movement" se numeşte. Fenomenul acesta se poate produce şi la noi. Trebuie însă să avem şi o eficienţă comercială, un profit, pentru ca oamenii să poată trăi din aceste meşteşuguri populare. Degeaba sunt frumoase, dacă viaţa noastră nu e mai bună. Eu sunt foarte realistă şi cred că trebuie să facem şi ceva frumos, dar şi util în acelaşi timp. Meşteşugurile pot fi un impuls şi pentru turism, pentru ima­ginea României, pentru economie, pentru noi locuri de muncă etc.

● Jurnalul de Bucătărie: Aveţi un cult pentru familie, pentru cele două bu­nici, Regina Elena a României şi Principesa Margareta a Danemarcei. Alteţa Voastră Regală, putem spune că amintirea lor v-a vegheat atunci când aţi scris această carte?
● ASR Principesa Margareta a României: Da, aşa este. Am avut două reţete de la fiecare bunică şi am vrut să le scriu şi le-am încercat... Şi după aceea am mai făcut câteva reţete şi, într-un târziu, ne-am spus de ce n-am face şi o carte cu diverse alte rude, care ar putea să ne trimită nişte reţete? Aşa s-a dezvoltat acest proiect şi s-a născut cartea.

● Jurnalul de Bucătărie:  Cartea  dumneavoastră vorbeşte, subtil, despre regalitate în Europa. Ea suplineşte uneori goluri din cunoştinţele noastre. Reţetele par uneori doar un accesoriu, un pretext pentru prezentarea monarhiilor europene... Ce aţi vrut să afle cel care citeşte, Alteţa Voastră Regală?
● ASR Principesa Margareta a României: Nu e un pretext pentru prezentarea curţilor regale. Am scris doar câte o mică biografie pentru fiecare persoană, pentru că fără asta nu s-ar fi înţeles foarte bine cine sunt cei care mi-au trimis reţetele lor. Cei care nu agreează genul sau ideea de regalitate nu vor cumpăra cartea. Pentru restul eu cred că e foarte frumos să facem o astfel de carte, pentru că România e o ţară europeană şi această carte are un caracter internaţional, iar acest lucru cred că e interesant pentru toată lumea. Eu ştiu că România se simte foarte legată de Europa. Pentru mine, apariţia acestei cărţi nu e un fapt neobişnuit. Principele Charles a scris o carte de bucate, Principele Henric al Danemarcei a scris o carte de bucate, dar şi alţii. Este o tradiţie care continuă în familiile regale şi cred că va fi frumos să facem la fel şi în România. Încercăm să ne integrăm astfel în Europa caselor regale. Sunt prezentate şi reţete simple, dar şi altele, complicate. Cititorii vor alege ce le place mai mult.

● Jurnalul de Bucătărie:  Pe când o carte de reţete româneşti de la Curtea Regală?
● ASR Principesa Margareta a României: Ideea este bună, nu m-am gândit. Am făcut această carte şi vreau să văd dacă va fi bine. Dacă e un succes, aş putea să mai scriu una sau două, cine ştie? Dar aceasta e o idee bună, să facem o carte depre mesele de la Curtea Regală a României. Am găsit deja nişte reţete şi cred că poate fi un proiect frumos.

● Jurnalul de Bucătărie:  Cele mai multe dintre reţete trimit la personalităţi care fac parte din monarhiile Europei. O reţetă nu e aşa, ea aparţine unei persoane fără un titlu nobiliar: Gabriela Duda...
● ASR Principesa Margareta a României: Este soacra mea. Ea găteşte foarte bine. Mi-a plăcut. Noi folosim aici, la Palat, tot felul de reţete pe care le-am aflat de la ea şi i-am spus că trebuie să fie şi ea în carte, pentru că face parte din familia mea. Pentru mine, este un lucru foarte firesc, pentru că are o nobleţe sufletească pe care o admir. Este plină de talent şi foarte discretă. Am spus că e important pentru noi să avem reţetele de la ea aici.

● Jurnalul de Bucătărie: Alteţa Voastră Regală, permiteţi-mi să vă întreb cum decurge o masă obişnuită în familia regală a României? Există un ceremonial? Se păstrează ceva din ceremonialele de odinioară?
● ASR Principesa Margareta a României: Noi în fiecare zi mâncăm mâncare obişnuită, simplă, iar mesele au o durată scurtă. Nu stăm cu orele la masă. De regulă, mâncăm un singur fel. Numai când sunt aici regele şi regina mâncăm şi un desert. Principele Radu şi cu mine nu mâncăm, de obicei, deserturi. Doar, din când în când, fructe, iaurturi... În rest, totul e foarte simplu: o salată, poate un piept de pui la grătar... Dar mâncăm mai mult vegetarian decât cu proteine. Şi nu există nici un ceremonial, pentru că suntem singuri. Există un chelner şi el ne ajută la masă, şi asta e totul. Însă în ce priveşte dineurile oficiale... Nu ştiu cum a fost în trecut, ceremonialul. Regele mi-a explicat, puţin, dar a fost altfel, atunci. În plus, fiecare persoană evoluează. Noi am avut exemplul bunicii mele, Regina Elena, când am fost la Florenţa, unde ea a trăit mulţi ani.. La ea exista un fel de ritual simplu, fără mari pretenţii. Încercăm să facem la fel aici. Ceea ce e important este respectarea unor norme de politeţe, de bune maniere... Pentru că astfel ne manifestăm respectul pentru ceilalţi care stau la masă cu noi. De exemplu, la masă nu se foloseşte telefonul mobil, nu se ridică nimeni până nu s-a terminat mâncarea... Nu ne place însă ca acest ritual (inclusiv serviciul) să fie artificial şi formal, ci relaxant şi prietenos. Dacă este un şef de stat care vine la masă, atunci, adevărat, e mai formal şi avem mai multă grijă.

● Jurnalul de Bucătărie: Care sunt felurile de mâncare preferate ale Alteţei Voastre Regale? Dar cele ale Principelui Radu, ale Regelui Mihai, ale Reginei Ana?
● ASR Principesa Margareta a României: Ne plac tot felul de mâncăruri. Nu am ceva preferat. Ştiu că regelui îi plac foarte mult dulciurile: ciocolata şi îngheţata. Mie îmi place mâncarea italiană, şi principelui, la fel. Simplu. Reginei nu-i place mâncarea foarte mult. Nu mănâncă mult. Şi nici ceva special...

● Jurnalul de Bucătărie: Să gătiţi vă place?
● ASR Principesa Margareta a României: Da. Pot să spun acest lucru. Îmi place să experimentez tot felul de mâncăruri puţin ciudate sau complicate, dificile, şi cred că îmi reuşeşte. Cred că şase reţete apar şi în cartea mea. E relaxant, dacă nu eşti forţat să faci lucrul acesta. E greu pentru o mamă care are mulţi copii şi care vrea să-şi facă o carieră să gătească în fiecare zi. Eu, pe vremea când îmi construiam cariera nu mâncam aşa complicat, ci simplu, din fugă.

● Jurnalul de Bucătărie: Alteţa Voastră Regală, aţi încercat să gătiţi şi reţete româneşti?
● ASR Principesa Margareta a României: Am încercat. De exemplu: mămăligă, fasole bătută... Nu sunt foarte talentată la pregătit sarmale în foi de viţă, dar am învăţat şi ştiu să fac. Nu-mi plac mâncărurile prea grase. Mă concentrez spre mâncăruri mai simple sau chiar mai complicate dar care au la bază fructe şi legume...


Zabaglione
● Ingrediente pentru 4 persoane: 6 gălbenuşuri de ou, 8 linguri de zahăr pudră, 100 ml de vin Marsala (dacă nu găsiţi, puteţi folosi Lacrima lui Ovidiu).
● Preparare: Frecaţi cu mixerul gălbenuşurile de ou împreună cu zahărul pudră până când compoziţia devine o cremă albă şi omogenă. Puneţi crema la bain-marie, amestecaţi uşor circa 15 minute (apa nu trebuie să fiarbă). Compoziţia devine groasă şi cremoasă. Adăugaţi treptat vinul, amestecând întruna, până când compoziţia devine omogenă şi consistentă. Crema zabaglione se serveşte călduţă. Dacă vasul în care s-a pregătit este unul de cupru (de preferat), atunci se poate servi la masă în cupe, direct din vasul de cupru. Zabaglione se poate turna peste pişcoturi de şampanie aşezate într-o cupă de îngheţată sau împreună cu tort de fructe, biscuiţi, o prăjitură simplă etc.