"Cas de Sibiu, sa fii viu!"

Ocupatie straveche, inca de pe vremea dacilor, pastoritul a ramas si in zilele noastre meseria de baza a taranilor de la munte. Asa cum oile coboara spre campie, tot asa fac si sibienii care vin in Bucuresti sa-si vanda branza. Ii gasim in Piata Obor, in Piata Drumul Taberei, in Piata Amzei si uneori si in Piata Crangasi.

INVITATIE CONVINGATOARE. "Cas de Sibiu, sa fii viu!", "Veniti aici, scumpa doamna, nu ocoliti branza buna!", cam asa ii convinge Andrei ca sa cumpere de la el pe cumparatorii abia intrati in hala Pietei Drumul Taberei. Cu clopul pe cap, ca doar e un ardelean autentic din Jina de Sibiu, cu vorba dulce si cu o bucata de branza pe varf de cutit intinsa fiecarui nou-venit e foarte greu sa nu-i atraga pe clienti. La fel de tonici sunt si cei doi frati ai sai, care vand alaturi de el. Sunt tineri si simpatici, cu multa pofta de viata.

Nelutu a ales branza in locul atelierului auto. Acum este un cunoscator in domeniu

TRADITIE. "Ne-am mutat aici de doi ani, dar parintii nostri vand de zece", ne spune Elena, sora mai mica. Si-au luat un apartament si locuiesc toti trei. Desi cel mai mare dintre frati, Nelutu, a terminat Liceul Electromecanic din Sibiu, n-a practicat meseria de mecanic auto, pentru ca "branza e acum munca noastra". Vin in Bucuresti, pentru ca branza "se trece mai bine aici" ("se vinde mai bine" - n.r.). Acasa au foarte multe oi. Parintii, bunicii si ajutoarele se ocupa de ele. O data pe saptamana aduc o cantitate de 800 de kilograme. O transporta in putini, cu o masina cu lazi frigorifice. La piata aduc zilnic cam cat se vinde. Maria este din acelasi sat. Ea sta in gazda in Bucuresti; merge la sfarsit de saptamana acasa sa aduca branza. Are cam 300 de oi, iar mama ei are vreo 400. Ii place sa gateasca mancaruri cu branza, dar prefera balmosul. Un alt sibian pe care l-am intalnit in Piata Obor spune: "Suntem trei cumnati care avem 2.000 de oi, dar numai eu vin la Bucuresti, eu am masina. Fac asta de 15 ani". Clientii sunt multumiti, apreciaza marfa lui, "pentru ca nu i-a pacalit niciodata".

BUCATARIE CU BRANZA. "Prefer branza de Sibiu si imi place in mod special asta de aici. Vanzatorii sunt foarte haiosi, iar portia de branza e sarata si cu o gluma", spune o clienta fidela lui Nelutu. Intr-o pauza de cateva secunde, Andrei ia o gura de slanina si-o bucata de branza: "Asta e mancarea noastra, noi mancam totul cu branza". Mai are putin timp liber, si incerc sa aflu cum fac parintii lor branza. "Se strecoara laptele si se da cheag. In doua ore se face telemea. Se pune in uluc, adica in saramura, unde se lasa doua-trei ore. Dupa aceea se taie cu ata sau cu cutitul, se da prin sare si se pune in putina, in straturi. Se lasa doua-trei saptamani la maturat, adica la invechit. Apoi se poate pune la vanzare."

Maria recomanda in aceasta perioada branza sarata pentru salata de vara

TRANSHUMANTA CONTINUA. E duminica. Mai sunt doua ore pana se va inchide hala, iar cei trei frati din Jina aproape au terminat marfa. In seara aceasta vor pleca acasa, la Sibiu, pentru a aduce un nou transport. Au avut foarte putine momente de pauza, pentru ca au stiut sa-si atraga clientii. Le-au dat si sa guste, sa vada cat e de buna, asa ca toata lumea e multumita.

"Oamenii vin la noi pentru ca avem branza de toate felurile: cas proaspat, cas dulce de oaie, telemea veche de oi grasa si putin sarata, foarte buna si gustoasa, telemea noua, branza de burduf" - Andrei, vanzator

EXPRESII CU "BRANZA"

Cuvantul "branza" face parte din substratul limbii romane, fiind la fel de vechi ca si ocupatia pastoritului. El a dat nastere unor expresii populare, folosite frecvent. "A nu face nici o branza" inseamna a nu realiza nimic. "A alege branza de zer" se foloseste cu sensul de a separa binele de rau. "A strica branza cu cineva" inseamna a te supara pe acea persoana. Un om zgarcit este un "zgarie-branza", iar "branza buna-n burduf de caine" este o persoana care poseda multe calitati, dar nu le foloseste in scopuri bune. "Frate, frate, dar branza-i pe bani" se zice in chestiuni de afaceri, cand nu conteaza relatiile de rudenie sau de prietenie.

BALMOS

Se pune intr-un vas de fonta lapte la fiert cu unt si putina sare. Se adauga apoi, in ploaie, faina de porumb, amestecand in continuare pana fierbe malaiul si ajunge la consistenta unei mamaligute. Se pune cas uscat, taiat cubulete. Amestecul se invarte cu lingura. Se poate adauga ceapa taiata marunt. Se serveste cald, cu sau fara paine.