Câte minuni mai fac şi fructele

Ca "un mar pe zi tine doctorul departe" stim cu totii, dar ca pentru efectul maxim coaja este la fel de importanta ca si miezul se stie mai putin. Multi recomanda in mod expres descojirea merelor si a altor fructe, argumentand ca in coji se strang "toxinele" din mediu si din chimicalele cu care sunt tratate aceste vegetale si ca balonarea si durerile de stomac sunt provocate chiar de coji. Un miez de adevar exista in aceste precautii, dar este vorba in special despre organismele mai sensibile la procesele de fermentare.

Cu toate acestea, atuul pe care il are coaja merelor este acidul ursolic, un compus bio cu proprietati dintre cele mai benefice pentru organismul uman, ajutand la regenerarea si restructurarea fibrelor de colagen si astfel la regenerarea pielii. Acidul ursolic combate si reumatismul, guta, are efecte diuretice si sudorifice, iar potrivit celor mai recente cercetari, are si efecte antitumorale. Sustine si cresterea masei musculare, reduce colesterolul si tine sub control nivelul zaharului din sange. Asa ca mancati merele cu tot cu coaja. Coaja merelor poate fi folosita si ca "ceara de pantofi". Bombeul frecat cu putina coaja de mere straluceste ca dupa lustruirea profesionista.

Si piersica este un "superfruct". Bogata in potasiu si in vitamina A, revitalizeaza si hidrateaza pielea. Cine mananca piersici cu coaja bene­ficiaza de un sistem imunitar mai bun, scapa mai repede de toxine, are o piele sanatoasa si isi protejeaza mai bine ochii de cataracta. Piersica reduce riscul de aparitie a cancerului, artritei si bolilor cardiovasculare. In afara de pulpa fructului, si coaja piersicii poate fi folosita in tratamentele cosmetice. Coaja de piersica pre­sa­ra­ta cu un pic de zahar (eventual sirop de zahar preparat in casa) pe partea ce s-a desprins de pe fruct este un excelent tratament de lifting. Se maseaza usor cu coaja astfel pregatita pielea fetei timp de cateva minute.

Citricele sunt alti aliati importanti ai sanatatii si frumusetii. Lamaile si limetele (lamaile verzi) contin acid citric si vitamina C, care este un excelent antioxidant. Zeama si coaja ci­tricelor sunt bune ingrediente alimentare (in ceaiuri, salate, ciorbe sau prajituri, de pilda), iar cateva coji de lamaie si limeta strecurate in apa mi­nerala si votca dau o aroma delicioasa acestor bauturi. Coaja de lamaie da o aroma mai buna si uleiului de mas­li­ne. In gospodarie, coaja de lamaie poate fi folosita la curatatul si lustruitul aramei, alamei si a altor metale neferoase. Si mirosurile neplacute din cuptorul cu microunde pot fi inlaturate cu usurinta plasand un bol mic continand coaja si suc de lamaie "indoite" cu apa in interiorul cuptorului si lasandu-l acolo 10-15 minute. Portocalele, la randul lor, sunt o sursa excelenta de antioxidanti naturali, numiti "superflavonoide", care reduc nivelul colesterolului in sange. Concentratia de antioxidanti este de 20 de ori mai mare in coaja portocalei decat in zeama lor, potri­vit unui recent studiu american, citat de Daily Mail. Pe langa coaja confiata, care este cea mai populara, de beneficiile"integrale" ale portocalei ne putem bucura si storcand fructul cu tot cu coaja in aparate speciale.

Bananele sunt bogate in potasiu si antioxidanti, mai ales in luteina, care protejeaza ochiul de actiunea nociva a razelor ultraviolete, prevenind astfel aparitia cataractei. Acesti compusi se gasesc in concentratii mai mari in coaja de banana, care si aceasta poate fi mancata, dar dupa ce a fost bine spalata si fiarta in apa, pentru a putea fi zdrobita mai usor. Recent, cercetatorii taiwanezi au descoperit ca extractul din coaja de banana este un excelent antidepresiv, fiind bogat in serotonina, substanta ce ajuta la mentinerea echilibrului psihic. Cu coji de banane pot fi curatate si frunzele plantelor, carora le da un luciu deosebit si actioneaza asupra lor ca pesticid si fertilizator natural. Pantofii pot fi si ei lustruiti in mod asemanator cu coaja de banana, insa pentru luciul final profesional este necesara lustruirea si cu o carpa moale. O coaja de banana pusa pe o zgarietura vindeca tesutul mai repede, iar pe locul intepaturii de tantar calmeaza mancarimile.

Fructul tropical papaya este sursa bogata de vitamina A, iar enzima sa specifica, papaina, asemanatoare cu pepsina din organismul uman, intervine in descompunerea alimentelor in stomac. Papaina ajuta la predigestia carnii (o pregateste inainte de a ajunge in stomac pentru digestia propriu-zisa). Faciliteaza si digestia alimentelor de origine vegetala. In cosmetica, papaya functioneaza ca o adevarata "pedichiurista de serviciu". Frecandu-ne talpile cu pulpa si coaja de papaya, celulele moarte si proteinele inactive din tesutul cutanat sunt indepartate. Pielea devine catifelata, iar pielea crapata de pe calcaie isi revine treptat la normal. De asemenea, coaja de papaya frecata de fata functioneaza ca o masca exfolianta. Fata se spala dupa cinci minute de la efectuarea procedeului. Atentie, nu trebuie sa se faca abuz de acest procedeu, deoarece zeama concentrata a cojii de papaya poate provoca efectul invers, adica cel de uscare a pielii.

Fructele de kiwi sunt unele dintre cele mai bogate in minerale esentiale si substante nutritive. Contine, intre altele, vitamina C (antioxidant), luteina (previne aparitia cancerului, cataractei si a bolilor cardiovasculare), cupru (esential in procesul de crestere, ajutand la intarirea oaselor, dezvoltarea creierului si la intarirea sistemului imunitar), potasiu (rol in buna functionare a inimii si a sistemului cardiovascular), precum si toate tipurile de fibre care protejeaza inima si reduc riscurile de cancer si diabet. Semintele de kiwi sunt cele care incorporeaza toti nutrientii (vi­tamine, proteine si minerale). Si in coaja, acestia se afla in concentratii crescute, dar prea putini dintre noi sunt tentati sa consume acea pielita subtire si paroasa, deloc pe placul papilelor gustative. Cei mai indrazneti pot sa o spele bine si sa o amestece tocata cu alte fructe. Kiwi sunt eficiente si in lupta cu stafilococii, cum ar fi E-coli, bacterie care "otraveste" hrana.

Perele, supranumite si "fructele blandetii", pentru ca inlatura stresul, sunt si un desert minunat pentru persoanele supraponderale, precum si un "depozit " generos de fibre, ele asigurand 20% din necesarul zilnic de fibre. Au si cel mai mic indice gli­ce­mic comparativ cu celelalte fructe si contin numai 40 de calorii la 100 de grame. Au efect depurativ, stimuland diureza si lupta impotriva acidozei, prin mobilizarea calciului. Cea mai mare concentratie de substante nutritive se afla in coaja perelor, de aceea este de preferet sa se consume si aceasta o data cu fructul.

Avocado este bogat in uleiuri be­ne­fice pentru tesutul cutanat. Din aceste uleiuri se poate obtine un ser minunat pentru piele, care poate patrunde pana in straturile adanci ale acesteia, hranindu-le si hi­dra­tan­du-le. Fructul de avocado contine aproximativ 20% dintre acizii grasi esentiali si multe vitamine. Este bogat in ste­ro­lina, substanta care reduce semnificativ tendinta de aparitie a pe­telor pe piele o data cu inaintarea in varsta si contribuie la refacerea tesuturilor cutanate afectate. Studii recente fa­cu­te de cercetatorii ameri­cani au ara­tat ca folosirea uleiului de avocado stimuleaza productia de co­la­gen, care se reduce treptat incepand cu varsta a doua, provocand aparitia ridurilor. Aceste efecte ale imba­tra­nirii pot fi combatute cu succes storcand intre degete o coaja de avocado, in timp ce este "plimbata" usor pe fata. Cu "masca" astfel obtinuta se sta intre 15 si 20 de minute, apoi se se clateste fata cu apa rece.