Circovii de iarna

Crestinii romani isi dramuiesc existenta in ritmul nu unui singur calendar, asa cum s-ar parea, ci in ritmul a nu mai putin de trei. Pe de o parte, exista calendarul religios, timpul crestin, in care fiecarei zile ii corespunde o serie de sfinti, de foarte multe ori intre ei neexistand nici o legatura.

Crestinii romani isi dramuiesc existenta in ritmul nu unui singur calendar, asa cum s-ar parea, ci in ritmul a nu mai putin de trei. Pe de o parte, exista calendarul religios, timpul crestin, in care fiecarei zile ii corespunde o serie de sfinti, de foarte multe ori intre ei neexistand nici o legatura. In paralel cu acest calendar oficial crestin sunt folosite alte doua calendare, ce stabilesc fiecare in parte succesiunea activitatilor ce tin de agricultura. Exista astfel un calendar agricol - in care punctele-cheie le reprezinta activitatile legate de semanat si recoltat, fiecare in parte avand protectorii si pericolele lor - dar si un calendar pastoral.

In perioada 16-18 ianuarie, conform celor doua calendare populare, se sarbatoresc o serie de divinitati de o mare insemnatate. In calendarul agricol acum sunt zilele de temut ale Fulgeratoarelor, iar in calendarul pastoral se sarbatoresc Circovii de iarna, cei care ii apara pe gospodari de atacurile lupilor.

Cei patru sfinti. Sub denumirea de Circovii de iarna se afla de fapt patru sfinti: Petru, Antonie, Atanasie si Chiril. Despre Antonie cel Mare se spune ca are marea putere de a inlatura vrajile. Asa ca toti cei care se roaga la el scapa de primejdie. De asemenea, el trimite pe pamant ploaia si ii protejeaza pe oameni de seceta din toiul verii. In acelasi timp insa, daca nu-l cinstesc cum se cuvine, oamenii pot suferi de ameteli, dureri de cap sau boli de stomac.

Atanasie si Chiril tin ciuma bine legata cu un lant, departe de oameni. Cei care lucreaza insa in ultima zi a Circovilor de iarna (18 ianuarie) vor fi pedepsiti cu aceasta infricosatoare boala. Femeile dau de pomana gaini sau turte. Acestea din urma se prepara din faina de grau si se unge deasupra cu unt sau se presara zahar. Ofrandele se duc la biserica pentru a fi sfintite, iar apoi se impart vecinilor. Alteori insa, femeile prepara coliva. Prin oferirea acestor ofrande rituale se crede ca sunt indepartate duhurile rele si se atrage bunavointa sfintilor protectori.

Pui cu ciuperci uscate

Ingrediente: 500 g carne de pui, 100 g ciuperci uscate, doua cepe, o lingura de bulion, sare, piper, o foaie de dafin, o lingura de faina, ulei, patrunjel sau marar, 5-6 catei de usturoi. Preparare: Carnea se curata, se taie in cubulete si se caleste intr-o tigaie cu ulei incins. Se adauga ceapa si, cand a devenit aurie, se pun ciupercile uscate dupa ce au fost mai inainte lasate timp de cateva ore intr-un vas cu apa si apoi au fost fierte in aceeasi apa. Se lasa la inabusit, amestecandu-se din cand in cand. Se adauga sarea, piperul, bulionul, foaia de dafin, usturoiul pisat si verdeata tocata marunt. Se mai adauga apa, iar daca este necesar, sosul se ingroasa cu o lingura de faina.