Cocoşul de Horezu a cântat pentru a 40-a oară!

Păianjenul, pomul vieţii şi cocoşul au strâns, la începutul lunii iunie, la Horezu, mii de vizitatori. Această ediţie jubiliară - a XL-a - a adunat 56 de creatori ceramişti din toate zonele ţării. Timp de trei zile Valea Oltului a respirat tradiţia modelată de mâinile iscusite ale meşterilor populari. Ca de fiecare dată, Târgul "Cocoşul de Hurez" a fost un succes!

S-a văzut de departe că arta olarilor este apreciată, pentru că peste 50.000 de turişti - printre care italieni, nemţi şi englezi - au vizitat expoziţia de la Horezu. În căsuţele şi corturile amenajate în Campingul Stejari şi-au expus obiectele de artă meşteri din Argeş, Baia Mare, Odorheiul Secuiesc, Vâlcea, Horezu, Corund, Olt, Suceava, Mehedinţi etc. "Aş vrea să felicit organizatorii pentru ediţia jubiliară de astăzi. Sunt extrem de fericit să mă aflu aici, în epicentrul ceramicii de Horezu, al ceramicii româneşti, un simbol de originalitate şi durabilitate", a declarat prof. dr ing. Dan Lungu, preşedintele juriului.

ÎN CETATEA CERAMICII ROMÂNEŞTI
Timp de trei zile ochii şi inimile turiştilor şi localnicilor aflaţi la Horezu s-au îmbătat cu frumuseţea artei po-pulare româneşti. La ceas aniversar ne-am aflat şi noi acolo printre meşterii olari şi încercăm, în câteva rânduri, să vă aducem şi dumneavoastră frumuseţea locurilor, a oamenilor şi, nu în ultimul rând, a obiectelor meşteşugite create de ceramişti. "Sunt la a treia generaţie de meşteri ceramişti" - ne spune Nelu Pueţu - "iar acum am crescut şi a patra generaţie de olari din Horezu. Am un fecior care mă urmează. Toate produsele sunt realizate în atelierul propriu! Lucrez la ele cu soţia şi copilul.

Tradiţia noastră, a familiei, este acest roşu, care este un mineral natural şi pe care puţini meşteri ceramişti reuşesc să-l realizeze. Eu duc mai departe tainele meseriei pe care le-am învăţat de la tata şi de la bunicul, dar şi tradiţia locului: cocoşul de pe vasele de Horezu reprezintă sosirea dimineţii, când noi, ceramiştii, ne trezim foarte devreme, ca să putem face creaţie de bună calitate. Iar pomul vieţii reprezintă izbânda vieţii noastre, a familiei şi a tradiţiei din generaţie în generaţie. Niciodată nu va dispărea acest lucru din creaţiile ceramiştilor din Horezu", a conchis meşterul.

Zizica Mihai a adus la târg icoane pictate şi sculptate în scoarţă de copac, dar şi obiecte utile pentru bucătărie. "Materialul mi-l procur din plutele de pe marginea drumurilor, când acestea sunt tăiate, nu le tai eu. Eu doar dau utilitate scoarţei, încerc ca din fiecare bucată de lemn să scot ceva şi uite că au trecut 10 ani, iar eu tot am succes cu icoanele mele. Toate sunt unicat. Ce mă inspiră? Pe bucăţile de lemn mai mici, care au o formă mai neregulată şi au crăpături fac o măscuţă. La iconiţe croiesc materialul ca pe stofă, în funcţie de ce-mi trebuie mie, apoi selecţionez bucăţile de lemn. Eu iubesc foarte mult icoanele fie că sunt pictate, fie că sunt sculptate", ne-a spus ea.

Simona Bledea, din Baia Mare, şi-a expus pe iarbă obiectele create, precum ulcioare, sticle, amfore, ploşti etc. "Acum doi ani am luat premiul I, iar anul trecut soacra mea a luat premiul I. Noi toată familia trăim din olărit. Am adus produsele care nu lipsesc niciodată de la târguri, dar văd că cei mai mulţi oameni, pentru că nu mai au bani, cumpără obiecte doar pentru cadouri. Avem succes cu amforele pe care le-am înviat puţin placându-le. La toate târgurile consacrate la care mergem observăm că produsele noastre merg foarte bine, lucru ce mă bucură pentru că noi, toţi din familie, trăim din olărit", ne-a declarat Simona Bledea.

"Avem aici o gamă foarte largă de produse utilitare şi decorative: căni de cafea, de vin, halbe de bere, castroane de salată, farfurii de perete, blidele, care se expun frumos pe blidar. Apoi, renumita oală de sarmale în care se pot pregăti chiar şi ciorbe, dar şi ceramică mai modernă care poate fi aranjată cu gust prin casă. Mai avem pasărea care are în cioc un vierme şi simbolizează moartea, iar cea cu ramul de măslin în cioc reprezintă pacea şi bunăstarea. Şi motivele florale sunt reprezentative pentru Baia Mare. De exemplu, bunica mea avea pe toată casa aranjate farfurii cu motive florale şi «şterguri» ţesute în război. Punctele ordonate arată foarte frumos pe ceramica de Baia, diferitele brâie, avem o multitudine de modele. Pe ceramica de Baia predomină pe fondul alb, verdele, negrul şi roşul", ne-a povestit câte ceva despre lucrările ei Angela Sitar, din Maramureş.

CERAMICA DE HOREZU A INTRAT ÎN EUROPA
A 40-a ediţie a "Academiei Olarilor" şi-a închis porţile, dar la ceas aniversar nu au lipsit, în cele trei zile cât a durat târgul, concertele de muzică. Vineri, vizitatorii s-au delectat cu patru trupe rock, iar sâmbătă, pe scena amenajată în Campingul Stejari, au evoluat formaţii artistice de muzică populară din Costeşti, Băbeni, Vaideeni, Ansamblul "Brăduleţul" al Casei de Cultură Horezu, formaţii artistice de copii, orchestra "Rapsodia vâlceană" şi interpreţii Angelica Stoican şi Ion Creţan. Tot sâmbătă, primarul oraşului Horezu, Constantin Niţu, împreună cu preşedinţii centrelor de ceramică din Italia, Franţa şi Spania au semnat actul de constituire al Asociaţiei Europene a Centrelor de Ceramică.

Cei mai buni meşteri olari
Marele premiu, acordat de Primăria Horezu, a fost obţinut de Doina şi Zaharia Bledea din Baia Mare; premiul I şi l-au adjudecat Eugen Pătru din Vlădeşti, Vâlcea şi Cornel Sitar din Baia Mare; pe locul al II-lea s-a clasat Mathe Denes din Corund, judeţul Harghita; iar premiul al III-lea l-a obţinut Ştefan Truşcă din localitatea Româna-Balş, judeţul Olt. Premiile speciale au fost câştigate de Eufrosina Vicşoreanu din Horezu, Ilona Tofalvi din Corund, Harghita, Anton Gogioman din Slătioara, Vâlcea şi Costel Popa din Horezu.