FAST FOOD
Nu stiu cum se face ca tocmai atunci cand iti este ingrozitor de foame ai si un drum lung de parcurs pana acasa. Ce e de facut? Poti sa-ti astamperi foamea cu ceva cumparat de la un magazin de pe strada. Cei mai la indemana vor fi mereu covrigii. Pe langa faptul ca sunt proaspeti si calzi, mai sunt si ieftini. Poate chiar... prea ieftini.
Nu se poate ca in drumul tau sa nu te traga cu insistenta de nas mirosul covrigilor fierbinti. Dar nu intotdeauna este bine sa te repezi sa-i cumperi. Trebuie mai intai sa "testezi terenul". Conteaza mult daca sunt cu sare sau cu mac, in forma de opt sau pur si simplu rotunzi. Dar cel mai important este aspectul covrigariei si al vanzatorului. Nu prea iti mai vine sa mananci covrigi oferiti cu mana dintr-un cos la marginea drumului, oricat de flamand ai fi.
In general, covrigariile sunt lipsite de mister. Stand la coada poti sa privesti, cu interes, la inceput, si apoi cu plictiseala activitatea din interior. Ce te frapeaza? Toti lucratorii (printre care si un cocator, daca nu stiati) sunt imbracati in alb. Toate bune si frumoase pana la un punct. Majoritatea operatiilor se fac cu... mana: se framanta aluatul, se formeaza covrigii, se tavalesc, un pic, prin sare sau mac si apoi se baga in cuptor. Poate ne-am astepta sa le vedem mainile acoperite cu manusi. Foarte rar. Iar cand se scot din cuptor, covrigii se arunca cu viteza intr-un jgheab de metal sau intr-un cos. Daca primesti si un servetel te poti considera fericit.
Uneori doresti cu indarjire sa treci peste aceste inconveniente, numai ca sa-ti primesti covrigii care deja te-au ametit cu mirosul lor. In definitiv, mustrarile de constiinta poti sa le ai dupa ce iti mai trece foamea. Asa, pe stomacul gol, nu prea poti sa gandesti, daramite sa te revolti!
Cu siguranta nu este o meserie bine platita si nici conditiile in care se lucreaza nu sunt dintre cele mai bune. Iarna insa ii invidiez. Stau la caldurica si nu ca amaratii de noi, care tremuram de frig in fata magazinului, asteptand supusi sa ne vina randul.
Poate cel mai simplu pentru toti ar fi daca ar exista vestitii caini cu covrigi in coada. Tare mi-ar placea. M-as apropia tiptil de unul dintre ei si l-as intreba: N-ai vrea sa-mi dai si mie un covrigel? Mi s-ar parea atat de minunat incat, cu siguranta, nu mi-ar mai pasa daca are manusi sau nu.
In cazul in care nu veti intalni astfel de catei pe strada, desi v-ati straduit, puteti apela cu incredere la urmatoarele retete de covrigi.
COVRIGEI CU ZAHAR
PREPARARE: Din ingredientele de mai sus se face un aluat moale. Bucatele mici din aluat se ruleaza in forma de covrigei. Se ung cu albus si se presara cu zahar tos. Se coc in cuptor la foc iute.
COVRIGEI DIN ALUAT DE PAINE CU NUCA
PREPARARE: Se face un aluat din faina, sare, apa si drojdie (dizolvata in cateva lingurite de lapte dulce). Dupa ce se framanta un sfert de ceas, se lasa la dospit intr-un loc mai cald. Cand a crescut aluatul, se pot modela covrigeii si apoi se scufunda intr-un ceaun cu apa clocotita. Dupa ce au stat 2 minute la suprafata apei, se asaza intr-o tava unsa, in cuptor. Se coc o jumatate de ora si cand sunt gata se trec prin miere subtiata cu apa rece si nuca pisata. Mult mai gustosi sunt calzi.
COVRIGEI PENTRU BERE
PREPARARE: Se dizolva drojdia in laptele caldut si se adauga grasimea, un ou, faina, zaharul si sarea. Se framanta bine un aluat, care este lasat apoi sa creasca. Se imparte in 28-30 de bucatele din care se modeleaza covrigeii. Se ung cu galbenus si se presara cu sare si chimen. Se coc la foc potrivit si se servesc neaparat langa un pahar de bere rece.
COVRIGEI CU BRANZA DE VACI
PREPARARE: Din cele trei ingrediente se face un aluat care se framanta si se lasa la rece pana a doua zi. Se modeleaza covrigeii si se pun la cuptor. Cand sunt gata se presara cu zahar vanilinat.