Cu feta la judecata

Branza feta este unul dintre aperitivele care se potriveste perfect cu un vin rosu demisec. Acest produs lactat a generat multe discutii la Curtea Europeana de Justitie.

Feta este cea mai consumata branza din Grecia. Cu 6.000 de ani in urma, ea se prepara din lapte de oaie sau de capra. In prezent insa gasim in vanzare doar feta din lapte pasteurizat de vaca. Se crede ca ciclopul Polyphemus, personaj din Odiseea lui Homer, prepara branza feta in pestera lui. In mitologia greaca se spunea ca cei care puteau sa prepare branza aveau un dar de la zei. Totusi prima mentiune despre acest tip de branza apare intr-o carte de bucate din secolul al XIV-lea, publicata in Venetia. Se presupune ca branza feta se numea la inceput tyripheta, adica "felie de branza". Cuvantul fette vine din italiana - fette insemnand portie de mancare.

CARACTERISTICI. Branza feta este alba, grasa (30-60% grasime), de o consistenta cremoasa. Ea se pastreaza feliata in bucati a cate un kilogram sau doua. Vasele de lemn in care sta feta sunt de o capacitate de 25-50 de litri si sunt umplute cu saramura, de aceea uneori feta este numita si "branza marinata". Ea trebuie sa se matureze cel putin doua luni in saramura.

TRADITIE. Grecii obisnuiesc sa prepare niste platouri cu aperitive care se numesc meze, intalnindu-se aici si nelipsita branza feta cu oregano, masline si rosii. Aceasta combinatie se potriveste perfect cu un pahar cu ouzo. Anual, Grecia produce 115.000 tone de feta. Branza da o aroma speciala tuturor bucatelor mediteraneene. Desi ea se prepara si in Romania, Turcia, Bulgaria, Danemarca si Germania, la Curtea Europeana de Justitie, la data de 14 octombrie 2002, s-a decis ca doar producatorii greci au voie sa foloseasca denumirea de feta pentru acest tip de branzeturi.