Cuba - Mancarea zeilor

 

 

 

 

 

Gastronomia, ca si cultura Cubei, s-a format in principal din influente spaniole si africane, readaptate la conditiile lor teritoriale. Atunci nu va mira pe nici un turist care indrazneste sa calce pe aceste teritorii indepartate ca "boniato" se frige la foc mic intr-o oala de pamant, iar "catibia" si "casabe" - un fel de turta, omleta sau clatita facuta din yuca - au un gust cu un usor iz de... embargo metafizic! Dar cel mai important este ca ei, cubanezii, si-au asumat porumbul ca fiind alimentul de baza, pe care-l consuma in supe, tocanite si dulciuri. De la spanioli au luat supele si ghiveciurile. Insa faimoasa "paella valenciana" in Insula se gateste diferit de locul de origine, pentru ca au fost necesare oarecari adaptari la conditiile specifice Cubei. La fel, gogoasa de Pasti la cubanezi este mai dulce si mai moale, pentru ca faina de grau este inlocuita cu yuca, boniato sau dovleac. Totusi, simbolul gastronomiei cubaneze pare a fi "fasolea neagra", cu variante ca "mauri cu crestini" (fasole alba si neagra) si "congrii".  

Intre 1512 si 1790 au fost adusi in Cuba circa 90.000 de sclavi africani, iar intre 1790 si 1880 traficantii introduceau ilegal inca pe atat. Acest lucru a influentat fundamental multe aspecte ale vietii, dar cel mai mult modul de preparare a alimentelor. Pentru ca sclavii lucrau in mare numar ca bucatari in case, multe feluri de mancare specific africane au fost adoptate si la mesele stapanilor. De exemplu, in Nigeria se mananca banana prajita la fel ca in Cuba. Un alt fel de tipic din bucataria afro-cubaneza este "calalu", pe care multi il cunosc drept "guiso de quimbombo" (tocana de bame), cunoscuta drept "mancarea zeilor" (Chango) si preparata astazi din sunca si orez creol.  

Inca din perioada coloniala, cubanezii aveau obiceiul de a lua la micul dejun numai o ceasca de cafea foarte tare. Iarna, unii beau un paharel de rachiu dimineata, pentru a rezista frigului de pe camp. Atunci se obisnuia sa se dea sclavilor "tasajo" (carne sarata cu pastrama) si "bacalao" (peste afumat).  

 

Moros y cristianos (mauri si crestini) 

INGREDIENTE: 250 gr fasole boabe colorata; 500 gr orez; 1,5 l apa; o ceapa; doi ardei grasi; o capatana de usturoi; 1-2 foi de dafin; o jumatate de lingurita de cimbru; o jumatate de lingurita de chimion; patru linguri de ulei; patru linguri de untura de porc; o lingura de sare; o lingura de otet  

PREPARARE: Se pune fasolea la inmuiat de cu seara. Dimineata se fierbe cu jumatate din cantitatea de sare, foile de dafin si un ardei. Se scurge, si daca lichidul nu ajunge sa fie un litru, se mai adauga apa. Se calesc usor ceapa si ardeiul, apoi se adauga jumatate din usturoi, iar cealalta parte se zdrobeste si se amesteca cu cimbrul si cu chimionul. In acest sos se pun fasolea si orezul spalat si se amesteca bine, adaugand apa in care a fiert fasolea si restul de sare. Se lasa la foc viu pana incepe sa clocoteasca, apoi la un foc mai mic pana se face orezul si ramane bob cu bob. Aparte se caleste usturoiul zdrobit in untura pana se aureste, apoi se pune treptat in cratita cu fasole si orez amestecand usor, ca sa se incorporeze. Se consuma simplu sau langa un biftec sau fripturi de porc.