De dragul unui bob de strugure

Ma uit in jur si constat ca oamenii au devenit azi mai atenti la vinul pe care-l cumpara. S-au profesionalizat, intr-o oarecare masura. Totusi, cati dintre ei cunosc, la propriu, povestea bobului de strugure? Cati stiu cine a "inventat" Cramposia, Busuioaca, Francusa ori vinul rosu spumant de Panciu si din ce soi de strugure se fac?

Daca va propuneti sa acoperiti macar o parte dintre aceste pete albe, ar trebui sa faceti ca mine, sa va duceti la sursa: "Tratatul de Ampelografie" al academicianului Gherasim Constantinescu, considerat cel mai complet repertoriu romanesc al tuturor soiurilor de vita-de-vie. Gasiti in el nu doar denumiri, ci si povesti adevarate despre nasterea si, cateodata, moartea unui soi.

BIOGRAFIA UNUI OM DE EXCEPTIE. Am atins prima data aceasta lucrare stiintifica monumentala in casa prof. univ. dr. Ionel Constantinescu, fiul ilustrului oenolog, care a acceptat sa ne vorbeasca despre parintele sau, decedat in 1979. De fapt, tot ceea ce face in ultimii ani e dedicat memoriei academicianului si poarta, cum ii place sa spuna, amprenta dragostei sale pentru bobul de strugure. "Pana in primii ani dupa ’44, pot spune ca eram o familie fericita. Apoi, bunicul a fost trecut la chiaburi, iar tatal meu a trebuit sa se apere cu puterile omului de stiinta. Cred ca a reusit, fara grave compromisuri cu puterea comunista."

Trebuie sa mentionam ca Gherasim Constantinescu a fost profesor la institutele agronomice din Timisoara si Bucuresti, cercetator stiintific, director la Valea Calugareasca si Pietroasele, iar in 1968 a devenit presedinte al prestigiosului Oficiu International al Viei si Vinului.

RECUPERAREA MOSTENIRII. In 1990, asa cum ne relateaza fiul sau, Ionel, s-a pus problema recuperarii bunurilor familiei Gherasim Constantinescu de catre urmasi. Dupa cercetarea arhivelor, au fost recuperate peste 50 ha cu vie in diverse locuri din jurul Mereilor, localitate unde Ionel Constantinescu a pus bazele Uniunii Viticole si a Vinotecii Gherasim Constantinescu.

"N-am pornit de la ideea sa castig vreun ban - marturiseste el. Aveam tot ce ne trebuie. Ca profesori, eu si sotia castigam bine, fiul nostru este director la Philips, in Germania. Treaba cu redobandirea viei a fost rodul pasiunii mele pentru reabilitarea numelui tatalui meu.

Am convenit cu o firma engleza de renume sa ofer brandul domeniului Gherasim Constantinescu si terenurile cu vita-de-vie pentru a produce aici un vin de export de calitate europeana. Singurele mele conditii sunt acordarea de catre englezi a 10 burse anual si construirea pe plantatie a unor laboratoare unde sa faca practica studentii de la Agronomie."

Tatal sau a fost un mare om de stiinta, un creator de vinuri. Ultima sa inventie s-a numit "vinul Ileana", dupa numele sotiei. "Din pacate, n-a fost o reusita…", puncteaza Ionel Constantinescu.

Academicianul Gherasim Constantinescu (al doilea din dreapta), n anul 1962, la Tbilisi, invitat de onoare, n calitate de specialist, la un congres international dedicat viei si vinului

VINUL ROMANESC, ASTAZI. Profesorul Ionel Constantinescu ne spune ca azi, peste 90% din vinul pe care-l bem nu este clasificat. Se cultiva hibrizii, in special cei importati din Italia. "Aproape ca nu mai avem vin romanesc. Lucrul acesta e dureros, pentru ca Uniunea Europeana nominaliza candva Romania in domeniul viticulturii. Insa, la noi, statul nu sprijina acest sector. Un hectar de plantatie noua costa intre 10 si 15 mii de euro cu o investitie pe trei ani, dupa care intra pe rod si incepe sa se amortizeze, incet-incet, cam in zece ani. Dar in primul an investesti 50% ca sa cumperi via, in anul al doilea - 30% ca sa cumperi spalieri, sarma; in anul al treilea incepi lucrarile de intretinere a culturii si abia in anul al patrulea culegi roade. O vie buna intra pe rod dupa 5-6 ani. Poti sa obtii si 8.000 kg/ha, dar si 1.500. Depinde de vreme. In ultimii cinci ani a fost o catastrofa in viticultura: din cauza inghetului au dat faliment mii de cultivatori. Daca tatal meu ar sti toate astea, s-ar intoarce in mormant pentru ca, pe vremea sa, Romania ajunsese la peste 250.000 ha de vie cultivata; astazi nu cred ca mai avem 150.000… "

CE SE INTAMPLA CU DENUMIREA DE ORIGINE A VINULUI? Profesorul Constantinescu n-are numai mahnirea aceasta: "Vedeti, e o mare debandada in viticultura romaneasca. In Ampelografia tatalui meu o sa gasiti fiecare soi, ce taran l-a facut sau in ce zona se afla. De exemplu, Busuioaca. Ea se cultiva azi si la Pietroasele, si pe mai stiu eu unde… Dar Busuioaca se face, originar, numai la Bohotin, langa Vaslui. Denumirea de origine nu poate fi calatoare. De asta tatal meu a fost mare: pentru ca a spus ca Busuioaca de Bohotin nu poate fi cultivata nici la Buzau, nici la Panciu, nici la Niculitel, ci numai si numai la Bohotin! El a vrut sa avem vinuri autentice romanesti: o Cramposie de Dragasani, o Galbena de Odobesti, o Grasa de Cotnari, un Cabernet de Murfatlar… Vinuri din astea ii placea sa ofere, cu generozitate, prietenilor sai si nu degeaba artistul Constantin Piliuta ii spunea in lungile lor intalniri: "Mai adu, Gherasim, o lacrima de-aia de-a ta. Una seaca de tot!… "

CUM S-A INVENTAT VINUL "PMR" "Pe vremea lui Gheorghiu-Dej, povesteste Ionel Constantinescu, reusisem sa mergem intreaga familie la Eforie Sud. Intr-o zi vine o masina neagra, iar soferul ii ordona lui tata sa urce, cu destinatia Bucuresti. A lipsit, spre disperarea noastra, cateva zile. Cand s-a intors, ne-a povestit ca l-au chemat Dej si Chivu Stoica. Aflasera ca tata ar fi inventat «vinul PMR». «Cum e vinul asta?» - au vrut sa stie. Tata le-a explicat ca era un cupaj obisnuit intre Pinot (P), Muscat (M) si Riesling (R). Insa ei au ramas cu impresia ca PMR-ul lor era mai bun decat sampania. L-au obligat pe tata sa-l produca la Statiunea de Cercetari Viticole Murfatlar, pe care abia o infiintase. Ceea ce n-a fost chiar, rau pentru ca, ulterior, Murfatlarul, si fara PMR, a devenit celebru in lumea vinului."

Academicianul Gherasim Constantinescu a fost recunoscut in plan mondial pentru calitatile sale profesionale. I s-au decernat numeroase distinctii si diplome, iar din 1968 a fost numit presedintele Oficiului International al Vinului