Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Paştile sunt cea mai importantă sărbătoare creştină a anului, iar credincioşii se pregătesc să întâmpine Învierea Domnului Iisus curăţiţi de păcate. După cum însuşi Mântuitorul a spus, această curăţire sufletească se obţine prin post şi rugăciune.
Paştile sunt cea mai importantă sărbătoare creştină a anului, iar credincioşii se pregătesc să întâmpine Învierea Domnului Iisus curăţiţi de păcate. După cum însuşi Mântuitorul a spus, această curăţire sufletească se obţine prin post şi rugăciune. Postul în sine nu este un scop, ci un mijloc de stăpânire şi înfrânare a poftelor, de întărire a voinţei, de înălţare către Dumneazeu. Postul Patruzecimii sau al Paresimilor este cunoscut ca Postul cel Mare, fiindcă este cel mai lung şi mai sever din an. Cu veacuri în urmă, se postea o zi înainte de Înviere, iar cei mai credincioşi se înfrânau de la mâncare câteva zile. Există însă documente care atestă că începând cu secolul al IV-lea acest post era de 40 de zile, iar apoi de şase săptămâni, pentru ca ulterior să se fixeze la şapte săptămâni.
Restricţii
Ultima săptămână, a Patimilor, este perioada celui mai sever post. Constituţiile Apostolice îi îndeamnă pe creştini să ajuneze (să renunţe la orice fel de mâncare), “începând de luni până vineri şi sâmbăta, şase zile, mâncând numai pâine, sare, fructe uscate şi bând numai apă”. În Postul Paştilor, cei mai evlavioşi dintre credincioşi nu mănâncă nici preparate gătite cu ulei. Cu o săptămână înainte de post, ortodocşii renunţă la preparatele pe bază de carne, iar în duminica acelei săptămâni se lasă sec de brânză. Ceea ce înseamnă că se renunţă la mâncărurile cu lapte, ouă, brânză şi carne. Doar în zilele cu dezlegare se poate consuma peşte. Anul acesta, Postul cel Mare începe la 10 martie.
Citește pe Antena3.ro
Legume
Pentru a face faţă celor 40 de zile de post, se recomandă o alimentaţie sănătoasă. Din meniu nu trebuie să lipsească fructele şi legumele bogate în vitamine, care să suplinească lipsa proteinelor. Spre exemplu andivele, care sunt bogate în vitamine şi săruri minerale. De la andive se consumă mugurele şi frunzele înălbite, din care se pregătesc salate şi diferite mâncăruri. Gustul uşor amărui al andivelor se înlătură prin frecarea frunzelor cu sare, apoi acestea sunt spălate cu apă rece. De asemenea, dacă frunzele sunt lăsate în apă cu sare şi puţin oţet cel puţin 30 de minute, gustul amărui dispare. Indiferent de modul de pregătire, andivele se curăţă prin îndepărtarea frunzelor exterioare şi prin tăierea cotorului.
Andive la cuptor
Ingrediente: 10 andive, o jumătate de pachet de margarină, o lămâie şi sare
Preparare: Se curăţă andivele, se spală şi se aşază într-o cratiţă cu puţină margarină încinsă. Se lasă la înăbuşit câteva minute, apoi se adaugă o jumătate de pahar de apă, zeama de la o lămâie şi restul de margarină. Se pune şi un praf de sare. Cratiţa, acoperită, se introduce în cuptorul încins şi se ţine până se rumenesc andivele. Trebuie servite calde.
