Desert asirian afrodiziac

 

 


 

 

Este nevoie de ceva timp pentru a aprecia un desert atat de deosebit: baclavaua. La inceput ti se va parea prea dulce sau poate prea insiropata. Din momentul in care iti va placea pe de-a intregul, te vei putea considera un om fericit. Nu e nevoie decat de timp.  

ASIRIENII. Se pare ca inventatorii ei au fost asirienii, in secolul VIII i.H. La inceput se foloseau cateva straturi de aluat (asemanatoare celor din care se facea painea). Intre ele se aseza nuca foarte bine macinata si amestecata cu miere. Prajitura se cocea apoi in cuptor si era servita numai la ocazii speciale. De fapt, baclavaua este considerata si acum o specialitate doar pentru cei bogati. In Turcia se foloseste frecvent urmatoarea expresie: "Nu sunt suficient de bogat ca sa mananc baclava in fiecare zi."  

GRECII. Marinarii si negustorii greci au trecut in drumurile lor si prin teritoriile locuite de asirieni. Nu a trecut mult timp pana cand au descoprit delicioasa prajitura, si pur si simplu au fost fascinati de gustul ei. Au aflat reteta si au adus-o in Grecia, unde au si imbunatatit-o. Foile au devenit mult mai subtiri, putand fi chiar rulate.De altfel, toate popoarele care au fost uimite de gustul ei si-au folosit imaginatia pentru a o rafina. Astfel, armenii au amestecat nuca cu scortisoara si cuisoare.Arabii au folosit esenta de trandafiri si nucsoara. Baclavaua a inceput deja sa depaseasca granitele regiunii. Era preparata in Persia, in Imperiul Roman si in Imperiul Bizantin.  

 

OTOMANII. In secolul XV d.H., Constantinopole cade in mainile otomanilor. Timp de mai multe secole, bucataria turca va fi cea mai rafinata din lume. Armeni, greci, persi, egipteni, asirieni, chiar si francezi erau adusi la Constantinopole sa incante papilele gustative ale sultanului. Bineinteles ca, vrand nevrand, traditiile culinare, specifice doar anumitor popoare, s-au intrepatruns. Ceea ce a rezultat este un curcubeu de arome si de forme. Baclavaua a devenit desertul favorit al sultanului, dar si al cadanelor din Harem. Doua dintre ingredientele sale importante, mierea si nucile, erau considerate afrodiziace, cu conditia de a fi consumate regulat. In secolul XVIII nu mai era nimic de adaugat in compozitie, dar se putea incerca modificarea aspectului. De cele mai multe ori, baclavaua se servea taiata in patrate, triunghiuri sau romburi. Incercati si dumneavoastra urmatoarele retete de baclava. Veti fi surprinsi de ceea ce veti descoperi. .

.

 

BACLAVA CU NUCI SI MIGDALE INGREDIENTE: 375 gr nuca tocata marunt, 150 gr migdale macinate, jumatate lingurita scortisoara pisata, o lingura zahar, 2 linguri margarina topita, 2 linguri ulei de masline, 16 foi pentru placinta, pentru sirop - o ceasca zahar, 3 cuisoare, 3 lingurite zeama de lamaie, 2/3 ceasca apa.   PREPARARE: Nucile, migdalele, scortisoara si zaharul se amesteca bine intr-un castron si se impart apoi in trei parti egale. Intr-o tava unsa cu ulei se asaza 4 foi de placinta.Se presara o portie de nuca si migdale si se asaza deasupra alte 4 foi unse cu ulei. Se procedeaza similar pana cand s-au terminat atat foile, cat si umplutura. Deasupra va ramane doar un strat cu foi de placinta. Se taie baclavaua de-a lungul, in 4 fasii (ultimul strat, de pe fundul tavii, nu se taie). Tava se pune in cuptor, la foc potrivit, timp de 30 minute. Intre timp, se pun toate ingredientele pentru sirop intr-o oala pana dau in clocot. Se mai lasa apoi inca un sfert de ora. Se scoate prajitura din cuptor si se toarna deasupra siropul racit. Prajitura se taie in patrate, romburi sau triunghiuri. . .   BACLAVA ECONOMICA  INGREDIENTE: 350 gr nuci macinate, 250 gr margarina, 500 gr zahar, un baton vanilie, 250 gr foi placinta   PREPARARE: Se unge o tava cu margarina si se asaza jumatate din foile de placinta. Fiecare foaie se unge separat cu margarina si apoi se presara nucile, amestecate cu 100 gr zahar. Se acopera cu restul de foi, unse cu margarina ca si primele. Tava se introduce in cuptor, la foc potrivit, timp de aproximativ jumatate de ora. Dupa ce prajitura s-a rumenit, se opareste cu un sirop fierbinte preparat din 400 gr zahar, vanilie si doua pahare cu apa.