La Cotroceni, tanara familie princiara mostenitoare se mutase in martie 1896. Acolo, Principele Ferdinand si Principesa Maria obisnuiau sa-si primeasca oaspetii la evenimente mai mici sau mai mari ale Casei Princiare si, chiar si dupa moartea Regelui Carol I, dejunurile, dineurile, ceaiurile dansante si seratele de la Palatul Cotroceni nu s-au oprit. Seara, la atat de englezescul "ceai de la ora cinci", Regina Maria obisnuia sa-si trateze invitatii cu... ceai si "cofeturi", dupa care, intinsa comod pe canapea, citea fragmente lungi din cartea la care lucra. O incantau aceste momente. Lectura cu glas tare o ajuta sa dea "corporalitate" textului, sa stranga impresii si... laude.
La inceputul lunii aprilie, in 1924, la Bucuresti venise in vizita Printul Japoniei, Naru Hiko Higashi Kuni – sa ne amintim ca si Principele Carol (al II-lea) facuse o vizita la Tokyo, in 1920, si fusese bine primit de familia imperiala. In onoarea tanarului oaspete s-au dat mai multe dejunuri si cine de gala. Pe 3 aprilie – la Palatul Cotroceni, gazda fiind Regina. A doua zi, Principele Carol si Principesa Elena l-au invitat pe mostenitorul tronului Japoniei la un dejun la palatul lor de pe Soseaua Kiseleff, pentru ca seara cina sa aiba loc la Palatul Regal, la invitatia Majestatii Sale Regele Ferdinand.
M-am oprit anume la aceste evenimente din calendarul anului 1924 pentru ca, frunzarind meniuri, insemnari de jurnal cu iz culinar si file de ziar, am descoperit o referinta la "Gelatina de portocale Cotroceni", creatie a bucatarului Reginei Maria, Edner. O reteta simpla, cu efecte vizuale (si gustative) spectaculoase, pe care v-o redau in cele ce urmeaza: Proportii pentru 6 persoane: 5 portocale sau mandarine, 250 g zahar, 3 dl apa, 7 foi de gelatina, o lamaie. Se fierbe zaharul cu apa, se ingroasa putin siropul, apoi se curata coaja de la o portocala cu partea alba cu tot. Se pune in siropul de zahar cald, dupa ce a fost dat jos de pe foc, se lasa o jumatate de ora, in care timp se taie portocalele in jumatati si, cu o lingura de lemn, se scobesc bine pana cad zeama toata si miezul portocalelor.
Se stoarce bine o lamaie, se amesteca siropul, daca zeama n-a fost scursa chiar peste el, strecurandu-se printr-un tifon, fara sa se preseze, adica tinandu-se carpa de amandoua capetele, cu ambele maini, si rasucind invers, adaugandu-se gelatina, care a fost spalata cu apa rece si dizolvata cu putin sirop. Se strecoara si se asaza siropul tot in forme. Gelatina se poate confectiona in mai multe culori. Asa, de exemplu, dupa ce s-a prins, se pun in vas un strat de gelatina de lamaie, unul de gelatina de portocale si apoi unul de gelatina de visine sau eventual de zmeura. Gelatina se poate pune si in cosulete din coaja de portocala ori in pahare. Se pot pun si straturi alternative de felii de portocala curatate de pojghita sau alte fructe.