Dialoguri duhovnicesti

"Am sa iti spun, ca sa stii si mata: viata inseamna moarte continua! Daca nu stii sa jertfesti, nu reusesti!" Stau de vorba cu Parintele Arhimandrit Arsenie Papacioc, la Manastirea Techirghiolului. E ora pranzului si lumina cade vertical din cer. N-au umbra decat norii. Dar si aceia sunt rari, si rasfirati, si stravezii… Si, nu stiu cum, luminosi. Parca-s aripi de inger.

JERTFA. "Lumanarea, in crestinism, are si ea o semnificatie. E ideea de jertfa. Ca sa lumineze, ea jertfeste ceara si fitilul. Deci, conditia ca sa luminezi e sa jertfesti. Cand Mantuitorul trebuia sa treaca apa cu apostolii, le-a spus acestora: «Mergem pe tarmul celalalt!». E in Noul Testament, in Faptele Apostolilor. Iisus s-a culcat in corabie si in vremea asta valurile acopereau corabia. Au zis apostolii: «Doamne, Doamne, scoala ca pierim!». «Va si vedeati in fundul marii, cu mine cu tot. Eu, care ma declar si sunt Dumnezeu! N-am spus eu bine sa mergeti pe-aicea? Dar vreati fara valuri? Vreati fara jertfa?» Vrei sa ai liniste in familia ta? E bine sa stii sa jertfesti, pentru ca pacea e de patru ori mai mare decat dreptatea! Daca ar trebui sa spui intr-un singur cuvant ce inseamna Biblia, ce inseamna religia, credinta, ar trebui sa spui: Armonie!"

CREDINTA SI IUBIREA. Omul sfant de dinaintea mea imi propune o filozofie a luminii. O filozofie care sa fie hrana sufletului. Are 92 de ani. Credinta si Iubirea i-au dat tarie de piatra. "Eu nu va pot spune de ce va iubesc, dar va iubesc. Pentru ca nu exista in iubire ratiune, masura. E nebunie pentru Dumnezeu. Da, eram in puscarie, cu regim de exterminare. Simteam nevoia de o mamaliga, de un terci, de ceva…, caci ei stiau ca in fiecare zi pot rupe o farama din fiinta mea fiziologica. Acesta era sistemul. M-au infometat. M-au bagat la camera frigorifica, unde in trei zile mureai. Au tot repetat cu mine tratamentul asta, poate mor odata. Dar eu eram constient ca sufar pentru Hristos. Si atunci, hrana sufleteasca tinea loc de hrana trupeasca. Aveam caldura credintei si lumina ei. Mi-au fost date incercarile astea ca sa inteleg astfel isihasmul. Dar trebuie sa intelegi, domnule draga, ca noi nu traim numai cu harul. Avem muschi, avem burta… Dar de hrana cea de toate zilele se ingrijeste Domnul pentru noi. Noi sa ardem pentru Dansul!"

Ultima dintre incercari: cu numai cateva luni in urma a fost supus unei operatii chirurgicale. "S-au dat telefoane si la mari specialisti din Elvetia, dar eu am vrut la Constanta, ca-s constantean. Si am mai zis: Eu nu vreau doctor fara Dumnezeu in el! I-am spus medicului: Eu trebuie sa va ajut pe dumneavoastra, ca doctor. Nu se putea face anestezie si el trebuia sa stie ca sunt de partea lor, ca sunt linistit, sa nu-l mai preocup…"

DESPRE PACATE SI VIRTUTI. "Nu exista mare sau mic, orice fel de pacat e pacat. Pacat amar. Orice pacat te desparte de adevar. Te desparte de tine, nu mai esti omul cu contingente vesnice. Diavolul e un tolerat, nu o putere. Doreste sa-i dai numai un varf de unghie, dar sa-i dai. Mantuitorul, nu! «Mie imi dai tot! Daca nu-mi dai tot, nu te primesc!» Invatatura crestina este sa traiesti in plinatate. Dumnezeu ne-a creat fiinte rationale si libere. Daca ne-ar fi creat fara libertate, nu eram o creatie desavarsita. El a creat Puterile de Sus. «Sa se faca!», a zis. Si s-a facut. Sigur, iti pui intrebarea: Cine e aceasta fiinta care dintr-o vorba a rasadit atata intelepciune, atata frumusete?… Dar pe om nu l-a facut dintr-un cuvant. Pe el l-a cioplit. Dupa chipul si asemanarea Lui. Va sa zica, ne-a creat ca pe un fel de Dumnezei. Dar omul a cazut si e mare caderea asta! Adam nu a facut decat ca a muscat dintr-un mar, dar a facut mare neascultare! Deci, nu exista pacat mic sau pacat mare!"

O clipa, chilia Parintelui Arhimandrit se cufunda in tacere. "Un cuvat sau doua, atat iti mai spun: Omul trebuie sa stie sa moara si sa invieze in fiecare zi! Ca sa lumineze, sa stie a se jertfi! In fiecare zi!"

"Traim momente incrucisate, dar Dumnezeu da forme tuturor momentelor istorice, nu-i absent nicaieri. «Nu misca fir de par fara voia mea!» Dar omul este liber si raspunzator pentru pacatele lui. Iadul este o realitate. Moartea este o realitate, nu vine sa-i faci o cafea" - Parintele Arhimandrit Arsenie Papacioc

TRAPEZA

Dupa randuiala, masa la Manastirea Techirghiol se ia in trapeza vegheata de icoane, de chipul Mantuitorului si al Maicii Domnului. Pe langa calugaritele care si-au inchinat viata Sfintei Credintei, aici sunt hraniti si cei veniti la tratament la Techirghiol, stiut fiind ca locul a fost binecuvantat si namolul lacului din apropiere aduce vindecare trupeasca, asa cum harul sfintei manastiri vindeca sufleteste.

MANASTIREA

Avand hramul "Adormirea Maicii Domnului", ce se praznuieste la 15 august, Manastirea Techirghiol a fost infiintata in 1928 de Patriarhul Miron Cristea. In 1951, Patriarhul Iustinian aduce aici o minunata biserica din lemn din secolul al VII-lea, de origine transilvana. Construita de obstea satului Maioresti, judetul Mures, ea a fost mutata in 1934 de Regele Carol al II-lea la Sinaia. Initial, avea hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel".

SERBET DE CAISE

La un kilogram de caise e nevoie de un kilogram de zahar, o lingurita de zeama de lamaie si un baton de vanilie. Se scot samburii caiselor si o parte dintre ei se curata de coaja si se taie felii. Se pun la fiert caisele si samburii curatati, iar cand apa a scazut se ia vasul de pe foc, se lasa sa se racoreasca si se strecoara zeama prin tifon. Se toarna peste zahar si se pune la fiert, cu batonul de vanilie. Se spumuieste, iar cand este legat siropul se da de pe foc si se acopera cu un prosop ud. Dupa un sfert de ora se freaca serbetul cu o lingura de lemn, adaugandu-se zeama de lamaie. Se pune in borcane si se leaga.

PILAF DE ARDEI

Se iau doi ardei rosii si doi ardei verzi, doua patlagele rosii, un morcov, 50 ml de untdelemn, 3 cepe, un fir de busuioc, o legatura de patrunjel si una de marar, sare, piper si o cana cu orez. Ardeii se taie suvite, morcovii se taie rondele, iar ceapa se toaca marunt. Se calesc toate legumele in ulei, se scot deoparte si in uleiul ramas se rumeneste orezul. Se stinge cu putina apa si cand incepe sa infloreasca se adauga legumele, se mai pune apa, iar cand bobul e umflat se adauga patlagelele rosii oparite si descojite, zdrobite cu furculita. Se potriveste de sare si piper, si cand orezul e aproape gata se pun verdeturile si busuiocul.