Din poveştile lutului...

La Horezu, “Academia Olarilor” (jovial, Nelu Puieţu, meşter ceramist, a denumit aşa Tîrgul “Cocoşul de Hurez”) şi-a închis porţile. A fost un succes pe toate planurile, de la premiile obţinute pînă la obiectele vîndute de celebrii artişti populari din Horezu, Deva, Baia Mare şi din alte zone ale ţării cu tradiţie în olărit. Străchini, ulcioare, ii din zona Harghitei, sosiere, vase din ceramică pentru preparat sarmale, vaze moderne create de profesorul Kovacs din Deva, candelabre realizate de Adrian Bledea din Baia Mare – toate creaţiile populare ale meşterilor au fost la mare căutare.

La Horezu, “Academia Olarilor” (jovial, Nelu Puieţu, meşter ceramist, a denumit aşa Tîrgul “Cocoşul de Hurez”) şi-a închis porţile. A fost un succes pe toate planurile, de la premiile obţinute pînă la obiectele vîndute de celebrii artişti populari din Horezu, Deva, Baia Mare şi din alte zone ale ţării cu tradiţie în olărit. Străchini, ulcioare, ii din zona Harghitei, sosiere, vase din ceramică pentru preparat sarmale, vaze moderne create de profesorul Kovacs din Deva, candelabre realizate de Adrian Bledea din Baia Mare – toate creaţiile populare ale meşterilor au fost la mare căutare.

Final de tîrg

“Anul acesta se pare că au participat la eveniment 20.000-30.000 de vizitatori din ţară şi din străinătate, iar în standuri au fost peste 80 de meşteri olari”, ne-a declarat Constantin Iova, directorul Casei de cultură Constantin Brâncoveanu din Horezu. Ne-am amestecat printre vizitatori şi am admirat împreună cu ei obiectele expuse. “Chiar dacă este tîrg de ceramică, s-a acceptat de cîţiva ani şi altceva. Sculptura în lemn m-a ajutat foarte mult. Nu costă foarte mult şi nu trebuie să tai copaci. Colectez coajă de plop pe care o sculptez şi o pictez. Am încercat să transmit mai departe unei nepoate, dar nu a fost interesată. Dorea să aibă un cîştig imediat, or asta nu se poate. Acum, după nişte ani, am şi satisfacţii materiale”, ne-a spus emoţionată Zizica Mihai, care ne-a dat şi o reţetă delicioasă a unui fel de mîncare ce se prepară numai în Cîmpulung Muscel.

Moştenire

Standul lui Nelu Puieţu, din Horezu, ne-a atras atenţia prin buna dispoziţie a meşterului şi prin obiectele expuse, piese de o rară frumuseţe: “Sînt la a treia generaţie de ceramişti, eu consider că sînt un olar adevărat, cum ar veni vorba. Tatăl meu a fost cel mai rapid ceramist, făcea 1.000 de străchini pe zi. Eu sînt singurul ceramist care lucrează pe fond roşu. Doar doi bărbaţi din Horezu fac ulcioare, eu şi Ionel Popa, dar eu sînt singurul care şi decorează, pentru că la ceilalţi numai femeile decorează. Tatăl meu a luat Premiul I la prima ediţie a Tîrgului «Cocoşul de Hurez», care prima oară s-a ţinut la Călimăneşti. Puţini ştiu acest lucru”.

„Noi am încercat să ducem mai departe tradiţia şi să ne depăşim bunicii, celebrii Victor şi Eufrosina Vicşoreanu, din Satul Olari“
Florin Frigură - maestru olar din Horezu

Măcriş cu lapte - Câmpulung Muscel

Se culege măcrişul, se alege şi se spală. Atenţie, nu se toacă! Se încinge ulei într-o tigaie, se căleşte măcrişul, se adaugă sare, iar după ce s-a înmuiat (trebuie să devină o pastă) se adaugă două linguri de făină amestecate cu lapte pînă s-a omogenizat făina. Se mai lasă pe foc 2-3 minute, se adaugă lapte dulce şi se ţine pe foc pînă ajunge de consistenţa smîntînii. Se consumă ca atare, are un gust acrişor specific.

Cartofi noi cu mărar - Horezu

Ingrediente: un kg de cartofi noi, o legătură de mărar, 50 g unt, 100 ml lapte bătut.

Preparare: Cartofii se fierb timp de 20 de minute, iar după ce s-au fiert se dau deoparte. Separat, tigaia se pune împreună cu untul pe foc şi se rumenesc cartofii timp de aproximativ 5 minute. Cînd sînt gata cartofii se aşază în castron, deasupra se presară mărarul tocat şi iaurtul frecat cu puţină sare.

Saramură de pui - Horezu

Ingrediente: un pui de mărime mijlocie, sare, piper, doi ardei, patru roşii, 1-2 ardei iuţi, o căpăţînă de usturoi, leuştean.

Preparare: Puiul spălat, curăţat şi scurs bine de apă, se taie în două şi se pune la fript pe o plită dată cu sare din belşug. Cînd puiul este bine fript, se pune într-o cratiţă, deasupra se aşază roşiile mărunţite, ardeii, usturoiul tocaţi fin şi se acoperă cu apă fierbinte (oltenii mai pun un păhărel de ţuică şi unul de vin, pentru aromă). Se pune vasul pe foc ca să dea cîteva clocote şi să se întrepătrundă condimentele. Cînd este gata, se presară deasupra leuştean din belşug.