Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Termenul junk-food este folosit pentru a descrie mîncarea produsă în masă, care are puţine ingrediente sănătoase şi multe cu risc mare, cum ar fi grăsimile, zahărul, făina rafinată
Termenul junk-food este folosit pentru a descrie mîncarea produsă în masă, care are puţine ingrediente sănătoase şi multe cu risc mare, cum ar fi grăsimile, zahărul, făina rafinată. În această categorie intră hamburgerii, shaorma, cartofii prăjiţi sau snack-urile, care sînt standardizate, produse în cantităţi industriale şi, în general, cu ajutorul maşinilor şi cu energie din combustibil fosil. Efectele lor sînt devastatoare pentru organism, ducînd la obezitate, cancer, diabet sau boli cardiovasculare. Copiii sînt cei care devin foarte uşor dependenţi de junk-food. Preferinţele lor culinare se formează încă din burta mamei. Aşa că, dacă aceasta va consuma în timpul sarcinii mîncare junk-food, există posibilitatea ca şi bebeluşul să fie dependent de o astfel de alimentaţie. Aceste mîncăruri ar trebui complet ignorate, astfel încît copiii să fie obişnuiţi doar cu gustul mîncărurilor gătite, chiar dacă e mai uşor să cumperi un hamburger decît să prepari o supă. La chioşcurile din preajma şcolilor nu ar trebui să se mai vîndă produse junk-food, pentru că astfel copiii vor fi obligaţi să vină cu pachet de acasă sau să cumpere mîncare mai puţin dăunătoare.
Părerea unui antropolog
Antropologul american Sidney Mintz este o figură de marcă a antropologiei mondiale. Este specializat în antropologie caraibiană şi a publicat numeroase lucrări despre populaţia afroamericană şi lumea rurală, despre relaţiile sociale de pe plantaţiile colonialiste. El nu crede că toate mîncărurile produse industrial sînt junk-food: “Uneori, aspectele negative ale mîncărurilor produse industrial nu sînt legate de ele în sine, ci de efectele producţiei lor asupra mediului sau de măsura în care producţia lor ar putea sărăci fermierii din ţări mai puţin dezvoltate ori de măsura în care producţia lor facilitează sau încurajează riscurile nutriţionale pe termen lung în consum”. Dă exemplul soiei, care este un aliment sănătos, dar transformat în ulei pentru prăjire devine nociv. Sidney Mintz consideră junk-food o “mîncare imorală”. Tot în această categorie el a introdus, metaforic, şi mîncarea pe care o irosesc cei care au prea mult, în timp ce alţii mor de foame. Aşa înţelege el maxima lui Brecht: “Mîncarea precede moralitatea”.
Citește pe Antena3.ro
