Fara reteta - Cu inspiratie, talent si pofta de mancare

Niciodata nu mi-a placut sa primesc sfaturi! Si nici nu-mi place sa le dau! Numai daca mi se cer! Si nu oblig pe nimeni sa-mi urmeze sfatul! Daca poate, daca... Dar lasa...

Tinerelor nu le trebuie sfaturi?!

Niciodata nu mi-a placut sa primesc sfaturi! Si nici nu-mi place sa le dau! Numai daca mi se cer! Si nu oblig pe nimeni sa-mi urmeze sfatul! Daca poate, daca... Dar lasa...

Cumplit trebuie sa fie pentru fetele singure, care se lupta cu viata, intelegand gazda, job nesuferit, dar asigurator de chirie si cheltuieli, lipsa de experienta in gospodarie si minciuni pe care trebuie sa le tina minte atunci cand povestesc parintilor, din provincie, cat de bine se descurca ele si ce note bune iau, mai ales cand se duc, frante de oboseala, la examene. Lor le dau toti sfaturi! Ca vor, ca nu vor, ele asculta sfaturile tuturor.

Pai atunci cand vii tarziu acasa, rebegita de frig si cu o foame de lup, nu-ti mai arde de nimic. Ai uitat toate sfaturile! Trebuie sa mananci! Dar ce?! Si, cand deschizi frigiderul si constati ca n-ai decat doua oua, un morcov ofilit, doi cartofi amarati si o bucata de branza uscata, parca te cuprinde si mai tare frigul. Ah, dar ce fata are firul ala stingher de patrunjel! Dar nu-i nimic! Insfaci totul si incepi: pui ouale la fiert (arunci niste sare in vas, ca sa nu se imprastie continutul daca le crapa coaja), cureti cartofii si morcovul (dupa care ii faci cubulete), si-i pui la fiert intr-o craticioara cu apa, atat cat sa acopere cartofii (pui sare!?). Branza o dai pe razatoarea mai fina, ca sa-ti iasa ca un... parmezan! Te mai duci o data la frigider si gasesti o prapadita de ceapa si un borcan manjit cu mustar. Tai ceapa cat de fin poti, la nervii pe care-i ai, si pui o lingurita de apa calduta in manjeala de mustar ramas in borcan.

Au, ai uitat sa te schimbi de haine! Acum dai o fuga si-ti scoti taiorul negru, dresurile si bluza alba, uniforma pe care, obligata, o porti la "scarbici", conditie tampita a patronului lipsit de imaginatie, care da tuturor aspectul unor ciocli. Asaaa, acum pune pe tine tricoul rosu, lalai si fuguta la bucatarie! Da, miroase bine, cartofii fierb vesel si ouale clocotesc. Ah, painea! Nu-i decat o jumatate, si aia teapana, pentru c-ai uitat sa cumperi. Nu-i nimic, te mobilizezi, dai drumul la cuptorul de aragaz, insfaci painea, o vari sub jetul de apa, o uzi bine si o bagi in cuptor pentru zece minute! Intre timp, ouale sunt fierte, le bagi sub jetul de apa rece (ca sa fie mai usor de curatat) si opresti fierberea cartofilor, pentru ca sunt gata si ei. Cureti ouale, le tai in doua, scoti galbenusul, il framanti intr-un castronel, cu ceapa, cu picul de mustar, si tot un pic de ulei (ptiu... si asta e putin, doar cateva lacrimi!), pui si sare. Acum gusti! Bun! Umpli jumatatile de ou si ce-a ramas pui pe farfurie, sub oua.

Parca s-a mai incalzit in bucatarie! Aha, painea! O scoti si o infasori in prosopul de bucatarie. Scoti cu o lingura (trebuia cu spumiera, dar da-o incolo!) cartofii si morcovii pe farfuria in care ai pus jumatatile de ou. Te feresti de abur, dar miroase bine si-ti vine sa mori de foame! Presari branza peste toate. Ornezi cu firul de patrunjel, jumulindu-l in dusmanie. Tragi scaunul si inspiri adanc mirosul iutiu de branza si de cartofi fierti. Mmmm... Treci la furculita, bajbai dupa paine, o dezvelesti, rupi din coaja calduta si crocanta, si parca nu-ti mai e atat de frig. Acum te poti gandi ca maine trebuie sa faci cumparaturi inainte de a pleca la "scarbici". Ah, si mai ai ceva de citit la psihanaliza...
Vezi, uite asa te poti descurca si fara sfaturile cuiva! Si... numai in jumatate de ora!