Ploaie mocaneasca de munte… desi sunt in plin Bucuresti. Pe "13 Septembrie", in drum spre o prietena, al carei sot canta muzica populara din Banat. Asa ca pe o vreme ca asta ma hotarasc sa "ma incalzesc" putin cu muzica banateana, pentru ca Florin - caci el va fi gazda - a facut inregistrarile pentru primul sau album. Si mai am un pont: am auzit ca el pune cele mai bune muraturi si face cele mai interesante si apetisante salate de toamna dintre toti sotii prietenelor mele.

Ipostaza de Orfeu

In casa lui Florin Margarit-Baraitaru este cu adevarat o atmosfera calda. Ma intampina cu melodia "Frunza verde foi si-o fraga/ Am o mandra si mi-i draga/ Ca-i inalta si subtare/ Se potrivesce cu mine". Asa ca intru cu bucurie in viata lui artistica si las sa se aseze intre noi timpul amintirilor. "Eram prin anul IV de facultate cand colegii de grupa mi-au remarcat vocea si m-au convins sa merg la Scoala Populara de Arta." Asa a ajuns la clasa de canto popular, la profesorul Gheorghe Lazar, astazi mentor si bun prieten. La terminarea scolii, a sustinut alaturi de colegi un spectacol la Centrul Cultural al Ministerului Administratiei si Internelor, unde a fost remarcat de Cristina Moldoveanu, care i-a propus sa faca parte din "Cercul de Romante si Folclor". De atunci a cantat pe multe scene, alaturi de mari nume din muzica populara. Desi ziua este consilier juridic, seara nu refuza nici un spectacol la care este invitat, fie pe scena, fie la televiziune, pentru ca astfel isi atinge ambele visuri: muzica si profesia, pe care spune ca le datoreaza locului in care s-a nascut si bunicului sau. Cele mai frumoase cantece sunt culese de pe plaiurile banatene, impreuna cu profesorul Gheorghe Lazar.

Ipostaza de bucatar

Daca astazi este atat de renumit in grupul de prieteni ca fiind un adevarat artist al preparatelor specifice toamnei este pentru ca nevoia l-a invatat… cu retete de la mama si de la socrii sai: "Din facultate am fost obligat sa imi gatesc singur, pentru ca nu avea cine sa o faca pentru mine. Mama imi trimitea retetele, iar eu exersam. Dupa ce m-am casatorit cu Monica, socrii au fost cei care mi-au dat retete de muraturi de pe la ei, din Mehedinti, la vreo 60 de kilometri de Bulgaria, asa ca influenta este clara". Cand vine toamna, Florin isi face provizii serioase: vreo 10 kilograme de castraveti, 15 de gogosari, tot atatea de ardei, la care se mai adauga gogonele, conopida, morcovi si telina. Pe langa borcanele de castraveti si gogosari, pe masa din bucatarie troneaza un borcan mare cu muraturi - mozaic, ardei umpluti cu varza, telina si morcovi in otet, zacusca de toate felurile si o delicioasa salata de toamna, toate pregatite pentru a fi legate si puse in camara, alaturi de dulceturi si compoturi. Da, m-am convins! Florin este cu adevarat un bucatar desavarsit. Norocoasa sotie!...

GOGOSARI CU MIERE SI OTET Ingrediente: 4 kg gogosari mari si frumosi, pe care ii tai apoi in jumatati sau in sferturi, un litru de otet, 250 g zahar, doua linguri cu miere, doua linguri cu sare grunjoasa (mare), bobite de mustar si foi de dafin. Preparare: Se pun la fiert otetul, zaharul, mierea si sarea. Cand acestea fierb, se oparesc putin gogosarii. Se scot, se asaza in borcane de 800 de grame, se adauga bobitele de mustar si foile de dafin si se toarna peste ei compozitia care, intre timp, s-a mai racit. Se capseaza borcanele si se asaza in camara sau in beci. Se mai deschid la iarna, cand se vor potrivi de minune cu mancarurile de sezon.

SALATA DE TOAMNA Ingrediente: un kg gogonele, un kg morcovi, doua kg ardei (gogosari, ardei capia, ardei gras), 5-6 aspirine; pentru solutie: un borcan cu mustar, 750 ml ulei, 300 ml otet, 250 g zahar, piper, foi de dafin, sare (dupa gust). Preparare: Zarzavaturile se dau prin masina de tocat. Se pune solutia pe foc. Cand se topesc toate, se storc zarzavaturile si se pun in solutie. Se fierb 15-20 de minute de cand da in clocot. Se lasa sa se mai raceasca. Se adauga aspirina topita. Se pune in borcane. Se leaga cat sunt reci.

Din dragoste pentru folclor Florin Margarit-Baraitaru este din acea categorie de artisti autentici, care respecta cu sfintenie folclorul romanesc. In ciuda influentelor occidentale sau orientale tot mai pregnante, cu tendinte dintre cele mai diverse, uneori mai degraba sonore decat muzicale, care patrund in muzica actuala, el nu s-a lasat sedus, ramanand fidel filonului autohton. Setea de autentic a fost si este o caracteristica a sa. El a contribuit la imbogatirea zestrei culturale a Banatului, gratie interesului de a descoperi texte in satele uitate de lume, pe care sa le transmita prin veritabile doine, jocuri de doi, hore, brauri: "La birtu’ la crucea-nalta", "Nu-i dragostea asa usoara", "Drag mi-e giocu’ carasan", "Doru’ mandru". Locul in care a copilarit a fost martorul unor traditii populare care se mai pastreaza si astazi, traditii pe care cantecul popular le-a inregistrat si le-a transmis mai departe. Realizarea primului sa album - care contine 15 piese - este un vis a carui implinire o datoreaza profesorului Gheorghe Lazar - un om cu dragoste de folclor, prin mana caruia au trecut multi solisti - si maestrului Marius Olmazu, dirijorul orchestrei.