Antipasti... Oricine este familiarizat cu gastronomia italiană va înţelege, întâlnind în meniu acest cuvânt, că este vorba despre aperitive şi gustări.
Antipasti... Oricine este familiarizat cu gastronomia italiană va înţelege, întâlnind în meniu acest cuvânt, că este vorba despre aperitive şi gustări. Şi dacă pentru “gustările calde” vă dăm în aceste pagini câteva reţete specifice pentru Abruzzo, iată şi câteva indicaţii despre ce puteţi servi, la poalele Muntelui Gran Sasso, ca antreuri reci.
Mezelurile
Cum e şi firesc, într-o zonă în care creşterea animalelor este o preocupare importantă, specificul gastronomic va ţine cont de acest aspect. Astfel, vom întâlni în Abruzzo o multitudine de preparate din carne, a căror faimă a depăşit de multă vreme graniţele locale. Mortadela di Capostosto, Salsiccia di fegato stagionata, Ventricina teramana, Ventricina vastese, Salsicciotto frentano... Mortadela abruzzeză se prepară din carne de porc (80% carne macră), foarte fin tocată, în amestec cu şuncă grasă. Salsiccia di fegato stagionata (un fel de lebărvurşti, având 10-12 cm în lungime şi 3-4 cm în grosime) se obţin din ficat, inimă şi plămân de porc, carne şi osânză, care trebuie tocate foarte fin şi amestecate până se obţine o pastă omogenă. Drept condimente, se folosesc mai mulţi căţei de usturoi, coajă rasă de portocală, sare, piper şi frunze de dafin. Ventricina teramana este un produs specific zonei muntoase din provincia Teramo. Se obţine din carne grasă de porc, sare, usturoi, piper alb şi negru, boia dulce, boia iute, pastă de ardei, seminţe de fenicul, rozmarin şi coajă de portocală. Cu acest amestec, tradiţional se umple stomacul porcului, după ce a fost foarte bine curăţat şi ţinut într-un amestec de apă, oţet şi sare. Un produs similar este Ventricina vastese, tipic pentru provincia Chieti. Ce are specific este că se obţine din carnea “nobilă” a porcului: şuncă, spată, costiţă, aproximativ două treimi din cantitate fiind carne macră. Şi condimentele sunt puţin diferite. Se folosesc ardei uscaţi – dulci şi picanţi –, apoi mărar, piper şi sare. La Frentano, în schimb, se prepară un sortiment de cârnaţi, pe bază de carne slabă de porc, căreia i se adaugă puţină grăsime, sare şi piper negru, umplându-se cu aceasta intestinul gros al animalului.
Brânzeturile
Produsele lactate obţinute în partea abruzzeză a Apeninilor sunt, de asemenea, într-un “top ten” al savorilor. Însă de departe cea mai apreciată dintre ele este “pecorino” – brânza tipică de oaie. Bineînţeles, fiecare microzonă are propria reţetă. Noi încă nu ne-am putut hotărî care dintre brânzeturile locale este cea mai gustoasă. Pecorino di Atri (tipică pentru provincia Teramo) se remarcă printr-o intensitate a gustului care creşte pe măsură ce brânza se învecheşte. Se poate conserva şi tăiată cubuleţe, în ulei de măsline extravirgin, ceea ce îi dă o savoare nouă, subtilă.
Antipasto di fegatini
Aperitiv din ficăţei
Ingrediente: 500 g ficat de pui sau de curcan, o ceapă mare, o jumătate de pahar de vin alb, ulei, sare.
Preparare: Taie ficatul în bucăţele. În ulei de măsline căleşte ceapa tocată, stinge cu vin alb şi puţină apă. Adaugă ficatul, presară sarea şi lasă să fiarbă, acoperit, la foc mic, până când acesta e bine pătruns.
Antipasto alla giuliese
Aperitiv alla giuliese
Ingrediente: un kg crevete, 300 g calmari, 100 g midii, 100 g solă, o rădăcină mică de pătrunjel, o lămâie stoarsă, un păhărel de ulei de măsline, sare; pentru sos verde: pătrunjel verde, ton în ulei (conservă), scrumbie (sărată sau afumată), capere, ardei iuţi în oţet, câţiva căţei de usturoi, puţin oţet.
Preparare: Fierbe crevetele într-un vas, iar în alt vas fierbe calmarii, midiile şi sola. Pune-le împreună într-un castron şi condimentează cu ulei şi zeamă de lămâie. Presară pătrunjel tocat. Separat, prepară un sos din ton şi scrumbie (amestecate cu uleiul scurs de la ton), capere, unul-doi ardei iuţi tocaţi, usturoiul zdrobit, pătrunjelul tocat şi puţin oţet. Se serveşte sosul alături de peştele fiert şi fructele de mare.
Cozze alla vastese
Scoici ca la Vasto
Ingrediente: scoici, pesmet, ulei de măsline, sos de roşii, pătrunjel, usturoi, lămâie.
Preparare: Spală scoicile în apă multă. Într-o oală înaltă varsă scoicile într-un amestec de apă, ulei, usturoi, pătrunjel. Acoperă vasul cu un capac şi lasă să fiarbă totul la foc mic. Scoate apoi scoicile cu o paletă (pentru ca eventualul nisip care s-a scurs în oală să rămână acolo). Rupe apoi jumătatea de deasupra cochiliilor scoicilor şi acoperă carnea rămasă în cealaltă jumătate cu un amestec de pesmet, usturoi, pătrunjel tăiat, ulei, câteva picături de lămâie şi puţin sos de roşii. Pune scoicile într-o tavă şi dă-le la cuptor să se gratineze.
Pizza con le “sfrigole”
Pizza cu jumări
Ingrediente: 500 g aluat de pâine, 75 g untură, 150 g jumări, sare.
Preparare: Jumările (prăjite) se lasă la scurs şi se amestecă apoi cu sare şi cu aluatul de pâine. Frământă îndelung (35-40 de minute), apoi lasă puţin aluatul să se odihnească. Modelează din acest aluat bucăţi de forma şi dimensiunea palmei, pe care le pui apoi într-o tavă unsă cu untură. Lasă-le să crească puţin, apoi dă tava la cuptor. Se poate mânca acest blat ca atare sau uns cu usturoi (ca la bruschette) sau poate fi folosit ca bază pentru diferite tipuri de pizza.