Hrana sfanta

Sarbatoarea Sfintelor Pasti este un prilej de purificare atat a oamenilor, cat si a alimentelor. In Noaptea Invierii, crestinii duc la biserica si cosuri in care se afla oua rosii, pasca, colaci, paine, vin, faina, ulei s.a., pentru a fi sfintite.

PAINEA. Unul dintre cele mai importante preparate ritualice este painea, care se bucura de bogate semnificatii inca din zorii crestinismului. Punctul de plecare il constituie minunea savarsita de Iisus in pustiu: inmultirea painii si a pestelui. Din aceasta perspectiva, painea poate fi considerata un aliment primordial, ce nu poate fi ingradit de spatiu si timp - "painea ce nu se termina niciodata". Graul simbolizeaza legatura dintre viata si moarte si nu degeaba se spune despre el ca are imprimat pe bobul sau chipul Mantuitorului. Actul plamadirii painii este similar celui al crearii lumii. Din ceva latent, dar incarcat de puteri creatoare (bobul de grau ce isi incepe evolutia prin germinare), se pregateste "hrana noastra cea de toate zilele".

COLACUL. Asigura legatura dintre taramul nostru si taramul celalalt si este firesc sa fie oferit in amintirea sau de sufletul celor morti. La sfarsitul Saptamanii Luminate, cand in popor se sarbatoreste Pastele Mortilor sau Pastele Mic, zis si al Blajinilor, crestinii merg de dimineata la biserica si dau de pomana colaci. Acestia au forma rotunda, sunt de diferite marimi si pot fi impletiti sau nu.

PRESCURA. Este tot o paine din aluat dospit sau din aluat fara drojdie, ca azima. Ea reprezinta trupul si sangele Domnului. In zonele sudice, prescura este pregatita numai de o anumita femeie, Capitareasa sau Prescurarita. Alegerea ei presupune indeplinirea anumitor cerinte: sa fie mai in varsta (acumularea unei experiente), sa respecte toate posturile de peste an si sa fie vaduva. Rolul fundamental al acesteia este de a media sfintirea prescurei. Toate alimentele sfintite in Noaptea de Inviere sunt pastrate de-a lungul anului in gospodarie si au puteri magice. Ele sunt deosebit de utile pentru vindecarea unor boli, descantece sau protectie impotriva spiritelor rele. In unele zone se pune putin usturoi in vasul in care se va face pasca, in credinta ca asa cum usturoiul nu putrezeste, nici pasca nu se va strica. Cel care mananca hreanul abia sfintit va fi iute si sanatos tot anul. Hreanul sfintit aruncat intr-o fantana are puterea de a curata apa. Tamaia aduce alinare si un sfat bun in perioadele de cumpana sau chiar poate indeparta pericolul unei furtuni. Cantitati mici din uleiul si faina sfintite se folosesc la prepararea mancarii, aducand sanatate, spor, noroc, bucurie si multumire sufleteasca.

PRESCURA

INGREDIENTE: 300 gr faina, putina drojdie, apa si sare. PREPARARE: Drojdia se dizolva in putina apa calda. Intr-un vas se cerne faina, iar in mijloc se face o adancitura. Se toarna apa impreuna cu drojdia dizolvata, sarea si se mai adauga apa, pana cand se formeaza un aluat mai consistent. Se framanta foarte bine, iar cand este gata, se intinde cu un sucitor, formandu-se turtite groase de 2-3 centimetri. Acestea se asaza intr-o tava unsa cu faina si apoi se coc in cuptor.