Împrumuturi culinare

La Veneţia poţi mînca "il frisinal" sau "frisensal". Este un cuvînt tipic pentru evreii de origine germanică din Gheto – aşkenazi – şi care se referă la combinarea de gusturi dulci şi sărate, în mîncăruri pe bază de carne. Cel mai obişnuit "melanj" de acest gen este cel dintre salamurile din carne de gîscă şi stafide.

La Veneţia poţi mînca "il frisinal" sau "frisensal". Este un cuvînt tipic pentru evreii de origine germanică din Gheto – aşkenazi – şi care se referă la combinarea de gusturi dulci şi sărate, în mîncăruri pe bază de carne. Cel mai obişnuit "melanj" de acest gen este cel dintre salamurile din carne de gîscă şi stafide. Iar dacă "Pasta e fagioli" este un fel de mîncare împrumutat de la veneţieni, sînt şi mîncăruri de origine ebraică pe care Veneţia s-a obişnuit deja să le numească "veneziani", schimbîndu-le uneori total denumirea. Este şi cazul "urechilor lui Haman" ("le recie de Amán"), care pentru populaţia de origine neevreică din lagună  poartă denumirea de "crostoli". Preparatul are o formă vagă de ureche şi face referire la un moment din istoria ebraică, pomenit şi în "Cartea Esterei", cînd regele babilonian Amán/Haman dorea pieirea evreilor, dar, ascultînd ruga Esterei, fiica lui Mordechai, iudeul, aceştia au fost salvaţi în cele din urmă. În zilele Purimului, evreii veneţieni mănîncă aceste "urechiuşe" ca şi un preparat împrumutat din bucătăria creştinilor, "bigoli in salsa", acestea fiind umplute fie cu carne de curcan (pentru zilele de sărbătoare), fie cu carne de raţă ori de gîscă.

Un alt împrumut veneţian în bucătăria evreiască din Gheto îl reprezintă obiceiul de a pregăti orez fiert, în asociere cu fel de fel de legume, existînd chiar o variantă proprie a celebrului "risi e bisi" (orez cu mazăre) veneţian.

Carote alla giudia

Morcovi ca la evrei

Ingrediente: 500 g morcovi tineri, ulei extravirgin şi grăsime de gîscă, 4 linguri de stafide, 100 ml vin alb, 20 g seminţe de pin, oţet, sare, piper.

Preparare: Topeşte grăsimea de gîscă împreună cu uleiul de măsline şi rumeneşte în acest amestec morcovii tăiaţi în rondele (dacă sînt mai mărişori) ori chiar întregi (dacă sînt foarte mici). Cînd s-au înmuiat îndeajuns, adaugă stafidele (pe care le-ai lăsat ca să se rehidrateze, în vin, timp de două ore). Pune şi seminţele de pin, amestecă, apoi potriveşte gustul cu sare, piper şi oţet. Se serveşte cald.

Polpettine di pesce

Chifteluţe de peşte

Ingrediente: 400 g carne de peşte alb (fără oase), o ceapă, 50 g pîine de azimă, două ouă, sare, piper, un vîrf de cuţit de pulbere de condimente (scorţişoară, cuişoare, nucşoară), un căţel de usturoi, pătrunjel verde, făină, pesmet foarte fin, ulei pentru prăjit, lămîie.

Preparare: Fierbe peştele în apă sau într-o zeamă de legume pregătită dinainte, avînd grijă să nu se fărîme carnea. Scoate carnea şi zdrobeşte-o cu furculiţa cît de fin se poate. Adaugă ceapă tocată, puţin pesmet (care a fost lăsat să se "umfle" în cîteva linguri de zeamă în care a fiert peştele), ouăle, sarea, piperul, celelalte condimente, usturoiul şi pătrunjelul tocat. Amestecă bine toate acestea, apoi fă din ele chifteluţe rotunde, pe care le treci prin făină şi prin pesmet şi apoi le prăjeşti în ulei. Cînd le aduci la masă, pune alături şi cîteva felii de lămîie.

Frisinal

Frisensal

Ingrediente: 4 ouă, 400 g făină, grăsime de raţă şi de gîscă, 100 g stafide, 100 g seminţe de pin, feliuţe de pastramă şi salam de gîscă sau de cîrnăciori cuşer, sare, piper.

Preparare: Se pregăteşte mai întîi un aluat din ouă şi făină, din care se întinde o foaie foarte subţire. Aceasta se taie fîşii (panglici) ca pentru tagliatelle. Se lasă puţin să se zvînte, apoi se pun aceste tagliatelle în apă sărată, iar după ce se aduce la fierbere, se răstoarnă pastele într-o altă oală cu apă rece. Într-o tigaie se topesc grăsimea de raţă şi cea de gîscă, după care se pun tagliatellele, scurse, amestecînd din cînd în cînd cu o furculiţă pentru ca să se pătrundă bine pe toate părţile. Se condimentează cu sare şi piper şi se lasă tigaia deoparte. Separat se prăjesc salamul, pastrama sau cîrnăciorii (tăiaţi în felii subţiri), adăugîndu-se stafidele şi seminţele de pin. Într-un vas termorezistent se aşază un strat de paste, apoi amestecul de pastramă, cîrnăciori, stafide şi seminţe de pin şi tot aşa pînă cînd se termină toate, ultimul strat fiind cel de tagliatelle. Se dă la cuptor să se coacă. Cu cît se adaugă o cantitate mai mare de stafide şi muguri de pin, cu atît "Frisinal" va ieşi mai dulce.

Riso col zafran

Orez cu şofran

Ingrediente: 300 g orez, o ceapă, un căţel de usturoi, 60 g măduvă de vită, 4 linguri de ulei extravirgin, un pahar de vin alb sec, un litru de supă de oase, cîteva stigmate de şofran, sare.

Preparare: Pune uleiul într-o tigaie şi rumeneşte în el ceapa tocată, usturoiul tăiat felii subţiri şi măduva fiartă şi zdrobită cu furculiţa. Toarnă deasupra orezul (spălat şi scurs) şi căleşte-l puţin, condimentează-l, apoi adaugă-i, pe rînd, vinul (aşteaptă pînă se absoarbe complet) şi supa de oase. Lasă să fiarbă, la foc potrivit, iar, cînd e aproape gata, adaugă şofranul şi amestecă. Vasul trebuie să rămînă pe foc cel puţin încă trei-patru minute.

Risotto con i piselli – variante ebraica dei risi e bisi

Rizoto cu mazăre – varianta evreiască pentru "risi e bisi"

Ingrediente: 500 g orez, 1,5 kg mazăre boabe (uscate), 100 ml ulei extravirgin de măsline, o ceapă mijlocie, pătrunjel, sare, supă de legume sau de carne.

Preparare: Spală mazărea şi pune-o într-un vas cu apă, aducînd-o la fierbere. Schimbă apa şi pune din nou mazărea la fiert. Căleşte ceapa (tocată) într-o cratiţă cu ulei (doar pînă devine translucidă), adaugă apoi pătrunjelul tăiat fin şi, după aceea, mazărea (cu zeama în care a fiert). Potriveşte de gust cu sare, apoi lasă vasul la foc mic. Cînd crezi că mazărea e aproape gata, căleşte în ulei, într-un vas separat, orezul, toarnă peste el puţină zeamă de legume sau de carne şi lasă-l să forfotească. Toarnă-l după aceea peste mazăre şi lasă să fiarbă împreună pînă este totul gata.