Cu sute de ani în urmă, “aglomeraţiile” umane pe care le întîlnim astăzi în timpul unui festival ori al unui… campionat european de fotbal erau provocate de altfel de “întîmplări”, cu multiple semnificaţii sociale şi economice
Cu sute de ani în urmă, “aglomeraţiile” umane pe care le întîlnim astăzi în timpul unui festival ori al unui… campionat european de fotbal erau provocate de altfel de “întîmplări”, cu multiple semnificaţii sociale şi economice. Tîrgurile (pieţele) – ele însele putînd fi definite ca un microcosmos în care existenţa se derula după reguli proprii – ofereau un spectacol inedit, de culori, sunete şi… arome.
Dintre oraşele elveţiene care sînt gazda EURO 2008, să ne
oprim cîteva clipe în Berna, oraş a cărui devenire este legată chiar de spaţiul
acesta special al “pieţei”. În anul 1191, cetatea a fost fondată de Bertold V
de Zaehringen în jurul unui astfel de tîrg tradiţional, unde veneau să îşi vîndă
produsele locuitorii din regiune. Nu e de mirare, deci, că unul dintre
celebrele feluri de mîncare al cărui nume e indisolubil legat de Berna este
chiar “Supa de tîrg bernoază”.
Imperiul savorilor
Din cantoanele helvetice, ne îndreptăm apoi paşii către
landurile austriece, acolo unde aromele bucatelor te învăluie… în ritmul
valsului. Cu Alpii drept coloană vertebrală, cu văile sale pline de frumuseţi
proaspete, Austria a coagulat istoriile culinare şi savorile neamurilor care au
făcut parte, cîndva, dintr-un imperiu care nu a nivelat spiritele, valorile şi
aromele, ci le-a lăsat să se dezvolte în plinătatea lor. S-a inspirat adesea
din moştenirea gastronomică a ungurilor, cehilor, italienilor, sîrbilor sau
slovacilor, dar a păstrat intacte şi reţetele păstorilor din munţi. Gastronomia
austriacă se poate spune că stă sub acest raţionament “politic”: dacă imperiul
austro-ungar a murit, bucătăria lui este mai vie decît oricînd!
Potage du marché bernois - Supă de tîrg ca la Berna
Ingrediente: 50 g mazăre galbenă uscată, 20 g unt, 30 g praz, 30 g ţelină, 30 g morcovi, 30 g ceapă, 100 g şunculiţă afumată, 120 g catofi, 150 g picior de porc sărat, 1,5 l supă (zeamă) de legume sau de carne (puţin sărată), 3 g arpagic, frunze de dafin, cimbru proaspăt.Preparare: pune din timp mazărea la înmuiat. Taie legumele (praz, morcovi, ceapă) în cuburi mai măricele şi sotează-le în unt. Scurge mazărea şi adaug-o în oală, împreună cu şunculiţa afumată (tăiată mărunt) şi bucata de picior de porc sărat (întreagă). Adaugă supa, caldă. Lasă să fiarbă, la foc potrivit, 50 de minute. Taie cartofii cuburi şi pune-i în vas. Adaugă foile de dafin şi cimbrul. Lasă din nou la fiert, la foc mic. Taie mărunt ceapa verde şi pune-o în oală cu 10 minute înainte de a opri din fiert.
Înainte de a servi, scoate bucata de carne din oală şi porţioneaz-o. Pune cîte o porţie de carne în farfurie şi apoi supă din belşug.